Integrarea Å£Ärilor Central Åi Est Europene în economia mondialÄ ...
Integrarea Å£Ärilor Central Åi Est Europene în economia mondialÄ ... Integrarea Å£Ärilor Central Åi Est Europene în economia mondialÄ ...
Pe prima dimensiune la un pol se opun România şi Polonia, Ungariei şi Sloveniei. Ungaria şiSlovenia exportă chimicale şi derivaţi ai acestora, maşini şi echipamente de transport, respectivproduse care necesită prelucrări tehnologice avansate, prin urmare care au valoare adăugatămare, producătoare de profit considerabil în schimburile internaţionale. Polonia şi mai alesRomânia sunt exportatoare de materiale brut, combustibili minerali, lubrifianţi şi mărfurisimilare, dar şi de produse prelucrate (textile, încălţăminte, etc.) şi uleiuri vegetale. Acesteasunt produse cu valoare adăugată mică care aduc profit mai mic în schimburile internaţionale.Pe a doua dimensiune Ungaria se opune Sloveniei, Slovaciei şi Cehiei. Ungaria este unmare exportator de alimentare şi animale vii. Însă ea produce aceste bunuri de larg consum înmod industrial, folosind tehnologie agricolă şi zootehnică specială 4 . Slovenia, Slovacia şi Cehiasunt exportatoare de produse prelucrate care nu sunt foarte avantajoase în schimburileinternaţionale.Aceste date vin în sprijinul ipotezei periferializării. Integrarea economică nu aduce neapăratprofit. Ea poate fi dezavantajoasă comparativ. Profiturile produse de schimburile economicepot fi inegale. Globalizarea este periferializatoare pentru că propulsează ţările cu avantajetehnologice în defavoarea partenerilor mai puţini dezvoltaţi. Dacă comparăm primele zeceproduse comercializate în străinătate de România şi de Ungaria acest fapt devine evident.Tabel 4. Primele 10 mărfuri exportate în 2000 de RomâniaValoare mii Procent dinProdusulUSD 2000 export 2000Uleiuri petroliere si uleiuri obţinute din min. bituminoase (benzine, motorine) 659 569 6,36Costume taior, seturi jachete, rochii, fuste, altele decât tricotate 601 758 5,89Costume sau compleuri, seturi, sacouri, pantaloni 493 187 ,75Produse laminate plate din fier sau otel 420 912 4,06Alt mobilier şi parţi ale acestuia 385 082 3,71încălţăminte cu tălpi din cauciuc plastic 371 080 3,57Lemn tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau cojit 364 335 3,51Părţi de încălţăminte 277 820 2,67Deşeuri si resturi din fonta, fier, otel 207 159 1,99Pacheboturi, nave de croaziere, excursii, mărfuri 195.889 1,88Ponderea primelor 10 produse la export 3.979.707 38,39Total export 10.366.521 100sursa: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, 2001 (Anexa 9)4 De aceea Uniunea Europeană sprijină cercetarea şi dezvoltarea în România a unei agriculturiecologice, favorizând exporturile de astfel de produse şi tehnologii în spaţiu comunitar.7
Ungaria exportă mărfuri care necesită tehnologie avansată pentru producea lor. Exportătehnologie. România exportă mărfuri care presupune muncă necalificată. Majoritate produselorpresupun muncă necalificată sau cu calificare medie, muncă mai prost remunerată. Produselemaghiare sunt fabricate în parteneriat cu corporaţii străine şi ele necesită muncă calificată, prinurmare o muncă bine remunerată.Tabel 5. Primele 10 mărfuri exportate in 1999 de UngariaProdusValoaremii USD1999Procentdin export1999Afiliere cuinvestitoristrăiniMotoare cu pistoane automate (reciprocating) 2 183 8.7 Totală 0Procent dinexporturi1992Echipamente de memorizare (computere) 1 544 6.2 Totală 0Vehicule cu motor pentru transport persoane 1 343 5.4 Totală 0.2Componente si accesorii pentru maşini de procesare automată a datelor 1 094 4.4 Totală 0.1Aparate de înregistrare şi video 680 2.7 Totală 0.1Unităţi de închidere şi deschidere 669 2.7 Parţială 0Aparate de recepţie televiziune 378 1.5 Totală 0.2Componente scaune pentru vehicule cu motor pentru transport de călători 357 1.4 Totală 0.1Motoare cu aprindere prin compresie 316 1.3 Totală 0.1Alte componente pentru vehicule cu motor pentru transport peroane 315 1.3 Parţială 0.1Ponderea primelor 10 produse la export 8 879 35.6 - 0.9Total export 24941 100sursa: Naţiunile Unite, 2002, (Anexa Tabel VI.3.)La un nivel al investiţiilor străine directe (ISD) de 40,2% din PIB în Ungaria 27,4% din forţade muncă angajată de corporaţiile străine sau cu capital parţial străin. În general, aceastămuncă, fiind una calificată şi înalt calificată, un sfert din populaţia activă beneficiază de salariimari 5 . În România la un nivel de 15,5% din PIB al ISD, doar 0,9% din totalul populaţieiangajate este utilizată. (Naţiunile Unite 2002: 275, tabelul A.I.6) Nu numai că această muncănu este nici remunerată bine, fiind în general necalificată, dar ea nu atinge decât un procentinfim al populaţie active. Afluxul de ISD la formarea capitalului intern fix în Ungaria este de24% din PIB, iar în România este de 1.6% din PIB. (Naţiunile Unite 2002: 275, tabelul A.I.6)România nu beneficiază în urma ISD, pentru că doar o mică populaţie este angajată prin acesteinvestiţii, şi doar o mică parte din acest capital participă la formarea capitalului intern fix, doarcapitalul străin beneficiază din această relaţie economică.5 Roth (2002: 71-72) aminteşte şi el această situaţie, în care munca calificată şi înalt calificatăbeneficiază de salarii mari relativ la puterea lor de cumpărare internă, dar mică relativ la ţara deorigine a capitalului străin. Această situaţie este mutual avantajoasă, mai ales dacă ea este unfenomen întins în cadrul economiei mai puţin dezvoltate.8
- Page 1 and 2: Integrarea ţărilor Central şi Es
- Page 3 and 4: urmare competiţia este dependentă
- Page 5 and 6: Tabel 2. Stratificarea ţărilor CE
- Page 7: Grafic 2. Tipurile de mărfuri expo
- Page 11 and 12: punct sau în acele puncte ale lan
- Page 13 and 14: cazuri globalizarea poate induce pe
Ungaria exportă mărfuri care necesită tehnologie avansată pentru producea lor. Exportătehnologie. România exportă mărfuri care presupune muncă necalificată. Majoritate produselorpresupun muncă necalificată sau cu calificare medie, muncă mai prost remunerată. Produselemaghiare sunt fabricate în parteneriat cu corporaţii străine şi ele necesită muncă calificată, prinurmare o muncă bine remunerată.Tabel 5. Primele 10 mărfuri exportate in 1999 de UngariaProdusValoaremii USD1999Procentdin export1999Afiliere cuinvestitoristrăiniMotoare cu pistoane automate (reciprocating) 2 183 8.7 Totală 0Procent dinexporturi1992Echipamente de memorizare (computere) 1 544 6.2 Totală 0Vehicule cu motor pentru transport persoane 1 343 5.4 Totală 0.2Componente si accesorii pentru maşini de procesare automată a datelor 1 094 4.4 Totală 0.1Aparate de înregistrare şi video 680 2.7 Totală 0.1Unităţi de închidere şi deschidere 669 2.7 Parţială 0Aparate de recepţie televiziune 378 1.5 Totală 0.2Componente scaune pentru vehicule cu motor pentru transport de călători 357 1.4 Totală 0.1Motoare cu aprindere prin compresie 316 1.3 Totală 0.1Alte componente pentru vehicule cu motor pentru transport peroane 315 1.3 Parţială 0.1Ponderea primelor 10 produse la export 8 879 35.6 - 0.9Total export 24941 100sursa: Naţiunile Unite, 2002, (Anexa Tabel VI.3.)La un nivel al investiţiilor străine directe (ISD) de 40,2% din PIB în Ungaria 27,4% din forţade muncă angajată de corporaţiile străine sau cu capital parţial străin. În general, aceastămuncă, fiind una calificată şi înalt calificată, un sfert din populaţia activă beneficiază de salariimari 5 . În România la un nivel de 15,5% din PIB al ISD, doar 0,9% din totalul populaţieiangajate este utilizată. (Naţiunile Unite 2002: 275, tabelul A.I.6) Nu numai că această muncănu este nici remunerată bine, fiind în general necalificată, dar ea nu atinge decât un procentinfim al populaţie active. Afluxul de ISD la formarea capitalului intern fix în Ungaria este de24% din PIB, iar în România este de 1.6% din PIB. (Naţiunile Unite 2002: 275, tabelul A.I.6)România nu beneficiază în urma ISD, pentru că doar o mică populaţie este angajată prin acesteinvestiţii, şi doar o mică parte din acest capital participă la formarea capitalului intern fix, doarcapitalul străin beneficiază din această relaţie economică.5 Roth (2002: 71-72) aminteşte şi el această situaţie, în care munca calificată şi înalt calificatăbeneficiază de salarii mari relativ la puterea lor de cumpărare internă, dar mică relativ la ţara deorigine a capitalului străin. Această situaţie este mutual avantajoasă, mai ales dacă ea este unfenomen întins în cadrul economiei mai puţin dezvoltate.8
Change language