Integrarea ţărilor Central şi Est Europene în economia mondială ...

Prin urmare există două modalităţi de extracţie a unui profit relativ mare din lanţurile deproducţie: pe baza avantajelor competitive (pe cale tehnologică) şi pe baza avantajelorcomparative absolute (pe cale politică). Munca necalificată nu este remunerată bine şi lipsaunui monopol asupra resurselor nu poate introduce bariere de intrare. Prin urmare(1) implicarea în lanuri de producţie pe baza unor avantaje comparative relative estedezavantajoasă, conducând spre periferializare; (2) implicarea în lanţuri de producţie pe bazaunor avantaje comparative absolute este avantajoasă, însă este nu conduce la o dezvoltarestructurală a acelei societăţi, ci doar una contextuală şi (3) implicarea în lanuri de producţie pebaza unor avantaje competitive este avantajoasă, şi conduce la dezvoltare. Acesta este cazulUngariei, care prin intermediul investiţiilor străine a impus bariere de intrare tehnologice astfelîncât poate să îşi aproprie o parte din profit. Ea a utilizat, în plus, şi avantajul comparativ relativprin nivelurile mici ale salariilor forţei de muncă calificate, comparate cu ţările dezvoltate, darrelativ mari în comparaţie cu ţările în curs de dezvoltare şi subdezvoltare.Din consideraţiile de mai sus se poate da un răspuns la întrebare care a fost ridicată la început şianume: „Poate fi depăşită subdezvoltarea prin integrarea în economia globală?”. În cazul încare integrarea se face prin utilizarea avantajelor competitive şi comparative absolute, eprobabil să poată fi depăşită. În cazul în care integrarea se face prin utilizarea avantajelorcomparative relative, e puţin probabil să se poată depăşi. Dezvoltarea durabilă depinde de ointegrare prin avantaje competitive. Ipoteza periferializării se confirmă în cazul (1) şi se infirmăîn celelalte două cazuri. Ipoteza marginalizării se confirmă în cazul (2) şi (3) şi se infirmă încelălalt caz. Mai rămân de văzut care sunt condiţiile necesare pentru dezvoltarea unor avantajecompetitive.ConcluziiEconomia globală poate fi descrisă analitic prin conceptul de lanţuri de producţie: totalitateaetapelor intermediare şi finale, realizate în cadrul unei diviziuni a muncii, la nivel de intra-firmăsau la nivel de inter-firme, în vederea producerea şi comercializarea unor mărfuri. Relaţiile dincadrul lanţurilor de producţie sunt relaţii de putere la care le corespund niveluri diferite aleprofitului. Am distins între relaţii de putere bazate avantaje tehnologice şi bazate pe monopolpolitic, iar mai apoi între (1) cele bazate pe avantaje competitive, (2) avantaje comparativeabsolute şi (3) avantaje comparative relative. Subdezvoltarea e probabil să nu poată fi depăşităprin avantaje comparative relative, căci acestea periferializează, însă e probabil să poată fidepăşită prin strategiile prima şi a doua strategie. Am concluziona prin a spune că în unele11