Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

maximă este cel puţin 100 mm Hg.• administrarea unei tablete de 125-300 mg Aspirină(tablete masticabile).Dacă evoluţia nu se ameliorează, durataanginei se prelungeşte, se instalează senzaţiade moarte iminentă, de anxietate, nelinişte, persistăsenzaţia de lipsă de aer, tegumentelecapătă aspect teros, cianotic, transpirate, se instaleazădispneea, TA are tendinţă de scăderesub 80-70-60 mm. Hg., se procedează la tratamentulinfarctului miocardic.Se instalează de urgenţă o linie venoasă,cu perfuzie cu ser fiziologic sau Ringer, se administreazăoxigen pe mască şi analgetice (metamizol- algocalmin, ketorol, tramadol). Sesolicită de urgenţă salvare antişoc pentru transferîntr-un serviciu specializat, continuîndu-semonitorizarea, administrarea de 0 2 100% şisusţinerea medicamentoasă cardiocirculatoriepână la sosirea ambulanţei.Prevenirea anginei constă în:• precizarea prin anamneza a unui istoric de anginasau infarct miocardic• eliminarea stresului si anxietatii prin folosireaunui management adecvat al durerii si tehnicilorde sedare• se ia in considerare administrarea profilacticade nitroglicerina înaintea procedurilor stresante.Accidentul general hipoglicemicAcest accident apare de obicei la pacientuldiabetic insulinodependent cunoscut, dispensarizatîn tratament, în. următoareleîmprejurări:• supradozarea accidentală de insulină• programarea pentru intervenţia dentară interferăcu programul pacientului de insulină şimasă (pacientul şi-a luat insulina, dar a fostprogramat imediat, înainte de a mânca)• i se indică pacientului să vină nemâncat însituaţia în care nu se cunoaşte că are diabet,pentru a nu apare senzaţia de vomă când se iao amprentă, etc.• pacientul reduce porţiile alimentare din proprieiniţiativă după ce a luat insulina• scăderea glicemiei prin creşterea utilizării metabolicea glucozei (stres, emoţii, infecţii locale,etc. ).La pacienţii diabetici noninsulinodependenţi,care se tratează cu antidiabetice orale,modificările nivelului glicemiei sunt mai puţinpronunţate decât la cei insulinodependenţi.Simptomatologia accidentului hipoglicemic:• apare brusc o diminuare a funcţiei cerebrale,manifestată prin confuzie mentală, letargie, incapacitateade a gândi clar şi diminuarea capacităţiide a se exprima prin vorbire• senzaţia acută de foame• greaţa şi creşterea motilităţii gastrice• diaforeză cu extremităţi reci, umede• tahicardie• parestezii• comportament straniu şi lipsa cooperării•obnubilare şi chiar pierderea stării deconştienţă• fasciculaţii musculare, convulsii tonico-clonice• hipotensiune arterială, şoc şi eventual deces.Pentru prevenirea accidentului hipoglicemic,care este o urgenţă medicală, tratamentulconstă în:• se programează pacientul în cursul dimineţii,după consumarea conform indicaţiilor nutriţionistuluia programului de insulină şi masă• se pregăteşte la îndemână o sursă de glucoză(zahăr, soluţie glucoză 10% perfuzabilă, etc. )• trebuie cunoscute din anamneză şi examen cliniceventualele complicaţii ale diabetului zaharat(cardiovasculare, renale, neurologice,infecţii recurente). în situaţia existenţei lor, pacientulva fi tratat în condiţii de spitalizare, însecţiile de chirurgie oro-maxilo-facială.Tratamentul de urgenţă al accidentuluihipoglicemic:•se întrerupe anestezia sau intervenţia terapeutică• se administrează glucoză, zahăr per os• dacă simptomele se remit, pacientul va fi monitorizat30-60 minute, după care poate părăsiunitatea însoţit• dacă simptomele se agravează, apare obnubilareasau pierderea cunoştinţei, se creează unacces venos, prin care se introduce perfuzie cuglucoză 10% şi se solicită asistenţă de urgenţăîntr-un serviciu specializat.