Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

2. Leziuni vasculareînţeparea vaselorPerforarea accidentală a unui vas desânge în cursul injectării unui anestezic localeste urmată de o extravazare sanguină în ţesuturileînconjurătoare.Perforarea unei vene nu duce întotdeaunala apariţia unui hematom, iar înţeparea vaselorsuperficiale cutanate sau mucoase nu prezintăo gravitate deosebită.Strângerea la locul puncţiei poate fi oprităprin compresie timp de 1-2 minute.înţeparea unor vase profunde de calibrumai mare, îndeosebi în cursul anesteziilor tronculareperiferice, trebuie depistată la timp pentrua nu injecta soluţia anestezică direct încirculaţia generală. De aceea este obligatorie aspirareaînainte de a se injecta soluţia anestezică.Dacă în seringă se aspiră sânge, se va retragepuţin acul, reaspirându-se. Când prin aspiraţie apătruns mult sânge în seringă, amestecândusecu soluţia anestezică, este bine să se schimbeatât seringa cât şi soluţia, deoarece hemoglobinainactivează anestezicul. Injectarea accidentalăintravasculară va determina concentraţiisanguine înalte de anestezic local, atinse într-operioadă scurtă, care vor conduce la reacţii acutede supradozare, cu riscul unor accidente generale,ca şi absenţa anesteziei în teritoriul pe carese intervine, datorită vehiculării rapide a substanţeloranestezice.HematomulFactorul determinant în apariţia hematomuluiar putea fi densitatea ţesuturilor ce înconjoarăvasul lezat, ca şi volumul acestuia.în acest sens, hematomul apare rareoridupă o anestezie în bolta palatină, datorită densităţiiţesuturilor la acest nivel. Un hematom voluminosapare mai frecvent prin lezarea arterei sauvenelor în cursul anesteziei tronculare periferice latuberozitate şi în mod excepţional la spina Spix.Extravazarea sanguină se produce până când presiuneaextravasculară o depăşeşte pe cea intravascularăsau până la formarea cheagului.Unele tehnici prezintă un risc mai mare înapariţia hematomului.Mai frecvent, hematomul se producedupă anestezia la tuberozitate şi cu o incidenţămai scăzută după anestezia la spina Spix şianestezia nervului mentonier, când acul frecventpătrunde în canal.Hematomul obrazului după anesteziala tuberozitateîn timpul anesteziei la tuberozitate se poateproduce lezarea prin înţepare a plexului venos pterigoidian,arterei alveolare postero-superioare sauarterei maxilare interne situate posterior, medialşi superior de tuberozitatea maxilară. Fosa infratemporalăîn care se formează hematomul permiteacumularea unor cantităţi mari de sânge.Hematomul se manifestă clinic prinapariţia unei tumefacţii geniene, de obicei imediatdupă terminarea anesteziei, tumefacţie cese poate extinde anterior şi inferior.TratamentNu se poate exercita presiune pe zonalezată datorită localizării.Se va face imediat compresia regiunii genienecu palma, timp de câteva minute. se introduceapoi în şanţul vestibular superior, un ruloude comprese, cât mai distal posibil (de-a lungultuberozităţii). Se aplică un prişnitz rece, menţinutprintr-un pansament compresiv, pentru a exercitapresiune locală şi pentru a favoriza vasoconstricţia.Acest pansament se menţine 24-48 de ore.Zona nu va fi expusă la căldură, pentru cel puţinşase ore postincident, deoarece căldura producevasodilataţie şi în consecinţă favorizează sângerarea,mărind în volum hematomul.Căldura locală poate fi însă utilizată după48 de ore, ea având rol analgezic iar proprietăţileei vasodilatatoare pot accelera rata resorbţiei.După cele 48 de ore, se poate aplica un prişnitzcald pentru 20 de minute, la fiecare oră.Cu sau fără tratament medical, hematomulse resoarbe în general după 7-10 zile.Mulţi autori recomandă administrarea antibioticelorpentru a preveni apariţia unor complicaţiiinfecţioase prin suprainfectarea hematomului.Se va evita practicarea unor noi tratamentestomatologice până la remisia completă ahematomului.Hematomul după anestezia la SpixManifestările clinice sunt orale şi constauîn: tumefacţie pe faţa internă a ramului mandibularşi posibil modificare de culoare a mucoasei.Ca tratament se vor exercita presiuni pe faţainternă a ramului mandibular, tratament antiflogisticlocal şi antibioterapie în cazul hematoamelorvoluminoase sau a bolnavilor cu tare organice.