Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

lei şi m. scaleni, şi sub m. sternocleidomastoidian.Anestezia plexului cervical intereseazăîn fapt C2-C3-C4, deoarece CI este în principalmotor şi nu este anesteziat prin această tehnică.Din plexul cervical se desprind atât ramuri superficiale(care formează plexul cervical superficial),cât şi ramuri profunde. Ramurile plexuluisuperficial inervează tegumentul şi structurileimediat subiacente ale gâtului, capului şi regiuniiscapulare. Ramurile profunde inerveazăstructuri cervicale profunde, inclusiv musculaturaanterioară a gâtului, precum şi diafragmul(prin nervul frenic).Pacientul va fi poziţionat în decubit dorsal,cu capul rotat în partea opusă intervenţiei.Reperele de suprafaţă sunt: mastoida, procesultransvers al C6 (tuberculul Chassaignac) şimarginea posterioară a m. sternocleidomastoidian.De obicei, tuberculul Chassaignac se palpeazăuşor în spatele capătului clavicular al m.SCM, la un nivel imediat inferior unui plan orizontalce trece prin marginea inferioară a cartilajuluicricoid. Se palpează marginea posterioarăa m. SCM şi se imaginează (sau se trasează) olinie de-a lungul acesteia, de la mastoidă la tubercululChassaignac. Pe acest segment, reperelesunt următoarele: C2 la 2 cm inferior demastoidă, C3 la 4 cm, iar C4 la 6 cm. Tegumentulşi ţesutul subcutanat vor fi fixate între indexşi police. Se pătrunde cu acul orientat totdeaunaspre caudal (pentru a evita pătrunderea în canalulmedular) şi se avansează încet până seajunge în contact cu procesul transvers al respectiveivertebre. Se retrage acul 2-3 mm, se verificăprin aspiraţie nepătrunderea într-un vas desânge şi apoi se injectează 3-4 ml soluţie anestezică.Se repetă procedura pentru fiecare dintrecele trei repere (Fig. 1. 28).în majoritatea cazurilor, procesele transversesunt situate la o profunzime de 1-2 cm, folosindaceastă tehnică. Nu se va pătrundeniciodată mai profund de 2, 5 cm, pentru a nuleza artera vertebrală sau chiar conţinutul medular.Nervul auriculo-temporal poate fi anesteziatprintr-o infiltraţie subcutană situată în faţapavilionului urechii, posterior de artera zigomatică.Nervul auricular mare şi occipital inferiorpot fi anesteziaţi printr-o infiltraţie retroauricuiară.Complicaţiile anesteziei plexului cervicalRegiunea cervicală este bine vascularizatăşi absorbţia anestezicului local este importantă,de aceea doza de anestezic folosită nu trebuiesă depăşească doza maximă admisă. Principalulrisc îl reprezintă injectarea anestezicului înartera vertebrală, ceea ce produce constant convulsiichiar la cantităţi foarte mici de anestezic.Injectarea intrarahidiană produce o rahianestezietotală.Difuzarea anterioară a soluţiei produceblocul nervului laringeu superior cu modificareavocii, sau a simpaticului cervical cu apariţia sindromuluiClaude-Bernard-Horner.Extinderea anesteziei la plexul brahial,format din ultimii patru nervi cervicali, se manifestăprin anestezia umărului asociată cu un deficitmoderat în teritoriul C5-C6 (flexiaantebraţului). •Pareza de hemidiafragm este practic constantă,fără consecinţe la pacienţii normali, darputând decompensa o afectare respiratorie preexistentă(anestezia nervului frenic).