Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Traumatisme dento-alveolareDestul de frecvent, traumatismele facialepot fi izolate, constând doar în leziuni alestructurilor de sprijin ale dinţilor (proceselealveolare).Etiologia traumatismelor dento-alveolareeste similară cu cea a celorlalte traumatismefaciale (cădere accidentală, accidente decirculaţie, agresiune umană sau animală,accidente sportive, accidente de muncă sauiatrogene), cu menţiunea că acest tip detraumatisme apare mai frecvent la copii,principala cauză fiind căderea accidentală.Mecanismul de producere a leziunilor dentoparodontalepoate fi direct, forţele traumatizanteacţionând asupra struc-turilor dentare sauindirect, de obicei în ocluzii forţate, în cazulcăderilor sau loviturilor pe menton.Clasificareîn prezent există mai multe sisteme declasificare ale traumatismelor dento-alveolare, celmai complet fiind sistemul OMS 22 (OrganizaţiaMondială a Sănătăţii) modificat de Andreasen 20 .Acest sistem include trau-matisme ale structurilordento-parodontale, ale mucoasei fixe şi alemucoasei mobile bucale, în funcţie de aspecteleanatomice, terapeutice şi de prognostic:1. leziuni dentare;2. traumatisme ale ţesuturilor dentoparodontale;3. traumatisme ale procesului alveolar;4. leziuni ale mucoasei fixe şi mobile.Leziuni dentareSe descriu următoarele forme anatomoclinice:• fisură coronară (la nivelul smalţului, fărăpierdere de substanţă);• fractura coronară fără expunerea (descoperirea)pulpei dentare sau fără deschidereacamerei pulpare (nepenetrantă sau necomplicată);• fractură coronară cu expunerea (descoperirea)pulpei dentare sau cu deschidereacamerei pulpare (penetrantă sau complicată),subclasificată astfel:-Dinte cu pulpă vitală;-Dinte cu pulpă necrotică (eventual cugangrenă netratată);-Dinte devital, cu tratament endodonticşi refacere coronară (aceste tratamentepreexistente pot fi corecte sau nu).• fractura radiculară poate fi asociată sau nu cuuna dintre formele de leziune coronarătraumatică de mai sus.Rădăcina dentară poate să fie interesatăla diferite nivele, linia de fractură având odirecţie orizontală sau oblică. La examenulclinic, dintele poate prezenta mobilitate, înspecial în cazul fracturilor situate în 1/3cervicală sau medie.Fractura radiculară poate fi produsă prinmecanism direct, linia de fractură fiind situatăla nivelul zonei de impact sau prin mecanismindirect, când linia de fractură este situată ladistanţă. Fractura radiculară cu retenţie este oformă de fractură radiculară în care segmentulradicular este menţinut în alveolă, iar segmentulcoronar este avulsionat.Tratamentul leziunilor dentareTratamentul de urgenţă în aceste leziunitraumatice îmbracă o multitudine de aspecteclinice, deja enumerate şi clasificate.Tratamentul va fi aplicat în serviciile destomatologie, prin tratament specific odontal,ortodonţie, protetic dentar etc, uneori fiindnecesară colaborarea şi cu medicul chirurg oromaxilo-facial,în vederea realizării unor extracţiidentare sau a unor rezecţii apicale, atuncicând/unde este necesar.De aceea, în acest capitol vor fi prezentatenumai acele situaţii în care rezolvareaterapeutică de urgenţă implică exclusiv saupreponderent modalităţi odontale de tratament;celelalte vor fi cuprinse în cadrul disciplinelorstomatologice respective menţionate, inclusivtratamentul odontal necesar, asociat.Din punct de vedere topografic, dinţii celmai frecvent implicaţi în situaţiile respectivesunt cei frontali (incisivi şi canini), urmaţi depremolari. Implicarea molarilor este mult mairară. în ceea ce priveşte arcadele dentare, dinţiiarcadei superioare sunt interesaţi de leziunitraumatice, mult mai des, faţă de cei ai arcadeiinferioare.