Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

• tulburări funcţionale:-oculare: cel mai frecvent diplopie prinlezarea muşchilor oculomotori sau/şi prindeformarea pereţilor orbitei;-mandibulare: limitarea mobilităţiimandibulei prin blocarea apofizeicoronoide de către blocul osos malarînfundat în jos şi înăuntru;• tulburări de sensibilitate: hipoestezia,anestezia sau hiperestezie în teritoriul n.infraorbital de partea lezată.Fracturi posterioareFracturi posterioare fără deplasare• discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo-zigomatice;• palpare moderat dureroasă la nivelul arcadeitemporo-zigomatice.Fracturi posterioare cu deplasare• înfundarea reliefului osos al arcadei temporozigomatice,cu perceperea unei discontinuităţiosoase „în treaptă”, „în şanţ” sau „în V”, înfuncţie de numărul liniilor de fractură (unice,duble, triple), care este ulterior mascată de edem;• discretă echimoză sau escoriaţie în dreptularcadei temporo-zigomatice;• limitarea mişcărilor mandibulare, care estemult mai evidentă decât în fracturile anterioare,fragmentul osos înfundat presând pe apofizacoronoidă şi pe tendonul m. temporal (Fig. 1.78).Investigaţii radiologiceConstituie baza diagnosticului fracturilorde malar, examenul radiologic fiind obligatoriu.Pentru stabilirea diagnosticului defractură de malar, se recomandă unul sau maimulte dintre următoarele tipuri de investigaţiiradiologice (imagistice):a) incidenţa semiaxială Hirtz: cea mai largăindicaţie, deoarece proiectează reliefurileosoase zigomatice şi arcada temporo-zigomaticăîn afara contururilor osoase cranio-faciale,putându-se observa liniile de fractură, direcţiaşi gradul de dislocare al fragmentelor ososase;b) CT - indicat mai ales pentru fracturile demalar vechi, vicios consolidate (mai ales CT cureconstrucţie tridimensională) (Fig. 9.79).Figura 9.78. Fractură de arcadă temporo-zigomatică: a - aspect clinic cu limitarea deschideriigurii; b - aspect radiologic, (cazuistica Prof. Dr. A. Bucui)