Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Sutura primară întârziatăSutura primară întârziată se realizează încazurile în care pacientul s-a prezentat la medicla mai mult de 24 de ore de la producereaaccidentului, până la 3-7 zile.Se recomandă, pe cât posibil, ca întremomentul producerii accidentului şi prezentareala medicul specialist, să se protejeze plaga prin:• „sutură de poziţie” - aplicarea câtorva fire desutură, la distanţă de marginile plăgii, care săpermită aşezarea lambourilor cât mai aproapede poziţia anatomică;• pansamente cu soluţii antiseptice pe bază depovidonă (Betadine), care, pe lângă efectuldezinfectant, permit identificarea ulterioară aţesuturilor necrozate, ce capătă o coloraţiedistinctă.într-un interval mai mic de 3-7 zile, plăgilenu dezvoltă încă ţesut de granulaţie, dar potprezenta zone necrotice, care trebuie îndepărtate.După excizarea ţesuturilor necrotice, se aviveazămarginile plăgii şi se practică sutura acesteia.Sutura secundarăSutura secundară se realizează la mai multde 7-10 de zile de la producerea traumatismului.Această situaţie apare atunci când pacientul nus-a prezentat pentru acordarea îngrijirilor despecialitate (şi deci nu a putut fi realizată osutură primară), de multe ori în aceste cazuriplaga fiind complicată cu un proces supurativtrenant. O altă situaţie în care se practică suturasecundară este aceea a unor plăgi întinse, cuzdrobiri ale ţesuturilor, cu lipsă de substanţă,care nu permite realizarea suturii primare,aşteptându-se vindecarea secundară a plăgii.Sutura secundară constă de fapt înghidarea vindecării secundare prin exciziilimitate, de avivare şi degajare, atât la nivelultegumentului, cât şi al mucoaselor, care săpermită o vindecare a ţesuturilor cât maiapropiată de normal.în chirurgia oro-maxilo-facială, vindecareasecundară ghidată trebuie evitată pe cât posibil,din cauza formării de cicatrici inestetice.Consideraţii generale privindplăgile oro-maxilo-facialeIndiferent de tipul de sutură, este necesarărespectarea unor principii generale, care săpermită un rezultat fizionomie şi funcţional optim:• structurile lezate vor fi repoziţionate cât maiaproape de poziţia lor anatomică;• reconstrucţia defectelor post-traumatice se varealiza folosind ţesuturi cu proprietăţi (grosime,textură, culoare etc.) cât mai apropiate de celeale structurilor afectate; în acest sens, se potfolosi lambouri locale sau de la distanţă, metodede expansiune tisulară şi în ultimă instanţălambouri liber vascularizate;• se va avea în vedere refacerea continuităţiistructurilor afectate: neurorafia în cazul secţionăriiramurilor nervoase, repoziţionarea sau refacereacontinuităţii ducturilor salivare principale etc.;• drenajul plăgilor post-traumatice este necesarîn condiţiile în care, la nivelul spaţiului mort, nus-a putut obţine o hemostază perfectă, prinligatură vaselor secţionate, electrocoagulare saufolosirea de materiale hemostatice intratisulare;în aceste situaţii se recomandă drenajulaspirativ, care va fi menţinut atâta timp câtlimitează spaţiul mort chirurgical, cu diminuareariscului de infectare secundară;• principial, pentru plăgile oro-maxilo-faciale,firele de sutură neresorbabile vor fi menţinute 7zile; dacă vindecarea plăgii este întârziată, sepot menţine firele de sutură mai mult timp şi sepot aplica benzi adezive care să limitezetensiunea în marginile plăgii.Factori de risc pentru vindecareaîntârziată a plăgilorFactori de risc locali:• plăgi zdrobite;• corpi străini restanţi în plagă după efectuareasuturii primare;• folosirea excesivă a electrocoagulării, care vainduce multiple zone de necroză locală;• sutura plăgii în tensiune;• hematoame;• suprainfectarea plăgii.Factori de risc generali:• diabetul zaharat sau alte boli metabolice;• deficite nutriţionale;• imunosupresia, inclusiv cea medicamentoasăprin corticoterapiei• vârsta avansată;• radio/chimioterapie în antecedente.