Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Plastia şanţului pelvilingualPrima plastie a şanţului pelvilingual afost descrisă de Traunenn 1952 3 şi a fost modificatăde Macintosh şî Obwegessenn 19 6 7 4 ,prin plastia concomitentă a şanţului pelvilingualşi a fundului de sac vestibular; spre deosebirede metoda Kazanjian, se utilizeazălambouri parţiale labiale şi jugale. Această variantăde tehnică este indicată atunci când osulalveloar are un contur corespunzător protezăriişi o înălţime de cel puţin 15 mm. Se indică efectuareaacestei tehnici sub anestezie generală.După incizia mucoasei pe coama crestei,prin decolare supraperiostală se preparălambourile parţiale, vestibular şi lingual, pânăla 1 cm deasupra marginii bazilare.Ulterior se dezinseră fibrele m. milohioidiande periost la nivelul crestei oblice interne,iar fibrele m. genioglos se dezinserădoar superficial. Marginile lambourilor mucozale(vestibular şi lingual) se repoziţionează inferior,împreună cu fibrele musculare, prin fireresorbabile circummandibulare. Suprafaţaexpusă a periostului este acoperită cu grefe depiele (cu grosime despicată), recoltate de pecoapsă sau din alte zone. La final, se aplicăconformatorul chirurgical, care este fixat pentru7-10 zile cu fire de sârmă circumandibulare,sau cu şuruburi transcorticale (Fig. 5. 17).Figura 5. 17. Plastia şanţului pelvilingual:a - situaţia clinică iniţială;b - incizia şi decolarea lambourilor;c - aplicarea grefei tegumentare şirepoziţionarea părţilor moi;d - fixarea «informatorului chirurgical;e - situaţia clinică postoperatorie.