Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Etiopatogenia accidentelor şicomplicaţiilor erupţiei/incluzieimolarului de minte inferiorClasificarea posibilităţilor de incluziea molarului de minte inferiorApariţia accidentelor şi complicaţiilor determinatede incluzia molarului de minte inferioreste legată de o serie de factori de ordin localsau general.Factorii locali sunt în legătură cu:a) Topografia locului de erupţie şi morfologia molaruluiinclus:• incluzie la locul normal de erupţie;• incluzie ectopică cu erupţie în unghiul mandibulei,ramul ascendent etc;• erupţie în poziţie anormală cu înclinaţii în ax(mezial, distal) cu deviere linguală sau vestibulară;• coroane globuloase asociate cu lipsa de spaţiuşi erupţie în poziţie anormală;• raportul cu molarul doi.b) Existenţa spaţiului pericoronar, cavitate virtuală,în jurul coroanei dintelui, care, subacţiunea diverşilor factori, se poate transformaîn cavitate reală.După Ellis 8 , germenii retenţionaţi în interiorulacestei cavităţi găsesc un mediu prielnicde dezvoltare şi îşi exacerbează virulenţa, declanşândastfel complicaţiile septice ale incluziei.c) Capuşonul de mucoasă (operculum) ce reprezintăelementul principal favorizant, în apariţiaaccidentelor şi complicaţiilor septice ale incluzieimolarului de minte inferior.Acest capuşon realizează un „buzunar”, iarîn spaţiul dintre suprafaţa ocluzală a molarului inclusşi mucoasă, prin retenţia de resturi alimentare,se creează condiţii optime de dezvoltare agermenilor patogeni (în special anaerobi), favorizândapariţia complicaţiilor septice. Capuşonul demucoasă poate fi subţire, întins, acoperind suprafaţaocluzală ca „o faţă de masă” sau poate figros, acoperind ca o „cortină” faţa ocluzală.d) Deschiderea în mediul oral a sacului folicularşi grefarea procesului septic de la molarul de 12ani.Factorii de ordin general vizează în specialinfectarea sacului folicular ce se poate producepe cale generală, endogenă, în special în cursulbolilor ce scad pragul imunitar.Având în vedere frecvenţa mare a accidentelorşi complicaţiilor incluziei molarului deminte inferior, ce impune, adesea, necesitateaextracţiei acestui dinte, în clasificarea sistemelorde incluzie există câteva repere (de cele maimulte ori radiologice), repere ce ne permit oapreciere clinică asupra gradului de dificultatea extracţiei, asupra accidentelor posibile şi asupratehnicii de abordare chirurgicală a dinteluiinclus. Aceste repere folosite în clasificarea incluzieimolarului de minte sunt 8 ' 9 :1. Angularea;2. Relaţia cu ramul mandibular;3. Relaţia cu planul ocluzal;4. Morfologia rădăcinii;5. Dimensiunea sacului folicular;6. Densitatea osului înconjurător;7. Natura ţesutului acoperitor;8. Relaţia cu molarul de 12 ani;9. Relaţia cu canatul mandibular.i. AngulareaPrima clasificare implică angularea axuluimolarului de minte inclus raportată la axul molaruluide 12 ani, în plan sagital şi în plan transversal.Deoarece unele angulări oferă căi deextracţie, iar altele presupun pentru extracţie şisacrificiu osos, acest clasificări permit o evaluarea dificultăţii extracţiei.în plan sagital, după Peterson 9 se descriu:• incluzia mezio-angulară (35% dintre cazuri) -odontectomie relativ uşoară;• incluzia orizontală (35% dintre cazuri) - odontectomiedificilă;• incluzia verticală (38% dintre cazuri) - odontectomiedificilă;• incluzia disto-angulară (6-8% dintre cazuri) -odontectomie foarte dificilă (Fig. 3. 23).O altă clasificare este cea a lui Winter,care are în vedere unghiul format între orizontalacare trece prin planul ocluzal al celorlaţidinţi şi axul lung al molarului inclus:• unghi negativ (