Compendiu-de-Chirurgie-OMF-Vol-I.pdf

Pentru 25 mm disponibili, probabilitateaajunge la 50%, iar pentru 30 mm la 90%. Totuşi,aceste estimări variază în funcţie de individ. ”în zona posterioară, Merrifield 22 măsoarădistanţa dintre faţa distală a primului molar şimarginea anterioară a ramului ascendent, de-alungul planului de ocluzie şi adaugă 1, 5 mm lafiecare an de creştere, începând cu vârsta de 8ani considerând ca limite: 17 ani pentru băieţişi 15 ani pentru fete. Cei l, 5mm pe an reprezintăresorbţia marginii anterioare a ramului vertical.Pentru Merrifield estimarea spaţiului posteriordepinde de:• gradul de migrare mezio-ocluzală a molaruluide şase ani inferior;• gradul de resorbţie a marginii anterioare a ramuluiascendent;• momentul încetării migrării molare;• momentul încheierii resorbţiei ramului ascendent;• sex;• vârstă.Richardson 23 constată că nu întotdeaunaregula spaţiului disponibil este valabilă, şi căevoluţia molarului 3 depinde de particularităţilede formare ale acestuia. El constată astfel că:•dezvoltarea molarului de minte nu sedesfăşoară întotdeauna simultan şi egal în regiunilemezială şi distală coronare şi la nivelulrădăcinilor mezială şi distală;•o mişcare ascensională normală şi o erupţienormală ale molarului trei inferior pot fi determinatede o creştere predominantă a suprafeţeimeziale coronare şi a rădăcinii meziale în raportcu corespondentele distale, în condiţiile existenţeispaţiului suficient de erupţie. în final,rădăcina mezială are apexul curbat distal.Iar această inegalitate în dezvoltare poateinfluenţa mişcarea ascensională a molarilor deminte inferiori. De altfel, Salzmann, susţinut şide Moorres, Fanning şi Hunt, citaţi de Richardson23 , indică un decalaj al vârstei deapexificare între rădăcinile mezială şi distală alemolarului de minte inferior. Acest decalaj este lafete de 0, 2 ani şi de 0, 8 ani la băieţi.în absenţa spaţiului necesar erupţiei,mişcările ascensionale ale molarului trei inferiorvor determina o incluzie în mezio-înclinare aacestuia.Incluzia verticală şi în disto-înclinare se explicăprintr-o creştere predominant a rădăciniimeziale, în timp ce coroana, în zona distală, esteîmpiedicată să erupă. Rădăcina mezială aparemai lungă curbată distal. Dacă rădăcina distalăare o dezvoltare mult peste cea a rădăcinii meziale,apar incluzii în mezio-înclinări severe sauchiar incluzii orizontale. Cel mai adesea, rădăcinadistală este mai lungă şi curbată mezial.Există şi studii care încearcă să determineimportanţa rapoartelor dento-scheletale transversalede la nivelul trigonului retromolar inferior înetiologia incluziei molarului de minte inferior. în1966, Willis, citat de Olive 24 , menţionează importanţalăţimii vestibulo-linguale a procesului alveolarinferior distal de molarul de doisprezece ani. Elsusţine că un molar doi care apare pe o imagine radiologicăde profil prea aproape de ramul ascendentpentru a lăsa spaţiu de erupţie molarului de minte,poate fi separat de ram de un jgheab larg osos determinatde profilul buccinatorului, spaţiu carepoate oferi molarului de minte posibilitatea erupţiei.Este unanim recunoscut că extracţia sauabsenţa altor dinţi de pe arcadă cresc şanseleFigura 3. 21. Influenţa zonei în care seface extracţia asupra evoluţiei molarului deminte (după Langlade 26 ).