No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala
No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala
Prin urmare, asistăm la reduceri substanţiale de la 24.481 unităţi şcolare aferenteanului 1999/2000 la doar 8.230 unităţi şcolare aferente anului 2006/2007. Acest lucru, înprocente, reprezintă o scadere de 66,38%. Adică dintr-un număr de 24.481 unităţi şcolarela nivel naţional prezenta societate oferă doar un efectiv de 33,62% pentru 4.404.581 depersoane aflate pe varii nivele educaţionale.Proiectând histograma evoluţiei numărului de unităţi şcolare putem observa destulde rapid că diminuarea numărului de unităţi şcolare nu a urmat un curs constant şiechilibrat în concordanţă cu reducerea populaţiei şcolare ci a înregistrat un trend abrupt.Comparând grafic cele două variabile putem releva discrepanţa majorăevoluţională. Dacă până în anul 2002 se păstra un pseudo-echilibru, debutând cu anulşcolar 2002/2003 cifrele se înscriu pe trenduri evoluţionale total diferite:Figura 3. Analiza comparativă a diminuării populaţiei şcolarefaţă de reducerea numărului de unităţi şcolareAstfel, din analiza realizată este adus în prim-plan următorul aspect: nivelulpregătirii şcolare şi profesionale, precum şi corolarele respective: lărgirea orizontului decultură şi dezvoltarea creativităţii tehnico-ştiinţifice sunt puternic afectate în primul rândde reducerea spaţiilor alocate proceselor educaţionale (de la 24.481 unităţi şcolareaferente anului 1999/2000 la doar 8.230 unităţi şcolare aferente anului 2006/2007).3. GESTIONAREA PRAXISULUI EDUCAȚIONAL SUB EGIDA ADAPTĂRIILA CULTURA CYBERFără îndoială că legătura cauzală dintre creşterea economică şi aspectele calitativeşi cantitative ale educării resursei umane prezintă caracteristici semnificative,manifestându-se fie ca o relaţie directă, nemijlocită, fie ca un raport mediat de variabileintermediare de natură obiectivă sau subiectivă. Pe de altă parte gestionarea calităţii şieficacităţii sistemului educaţional are o influenţă incontestabilă asupra manifestării şipunerii în valoare a resurselor calitative ale capitalului intelectual.
Faţă de această situaţie se degajă ideea proiectării unui decalaj optim întreposibilităţile de dezvoltare ale resursei umane şi caracteristicile mediului de viaţă aferent,atât ca sursă a performanţei profesionale cât şi ca ritm al perfecţionării educaţionale.În aceste condiţii date, se tinde spre optimizarea sistemelor educaţionale prinasigurarea flexibilităţii lor de adaptare la o nouă economie în care se pune accentul peinformatizare şi automatizare.Continuând pe aceeaşi linie analitică, preocuparea sistematică a adaptăriiprocesului de învăţământ, puternic afectat de diminuările mai sus menţionate, la care seadaugă şi reducerea personalului didactic, la un mediu puternic digitalizat, poate fipromovată printr-o susţinută şi convergentă acţiune social-educativă şi printr-oreorganizare adecvată a modalităţilor şi căilor de comunicare a informaţiei didactice.Prin urmare, iniţiativa dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare este considerată afi salutară. În anul 2006, în conformitate cu statisticile INSSE, exista un număr de 6calculatoare la suta de elevi [4] (în calculul indicatorilor au fost incluse toate cele treiniveluri de instruire: primar, secundar şi terţiar). În acelaşi timp se înregistra un număr depeste trei calculatoare conectate la internet la suta de elevi.Dată fiind importanţa flexibilizării proceselor educaţionale, în condiţiile mai susmenţionate se impune promovarea în practica educaţională curentă a sistemeloreducaţionale informatice inteligente, în scopul creşterii impactului instruirii asistate decalculator asupra realizării obiectivelor curriculare. În consecinţă diseminarea informaţieididactice într-o manieră digitalizată oferă elevilor posibilitatea obţinerii de performanţeşcolare în propriul lor ritm de învăţare, depăşindu-se lipsa spaţiului fizic şidimensionându-se spaţiul virtual educaţional.Într-o viziune sintetică putem afirma faptul că ne aflăm în stadiul în care asistămla o evoluţie a utilizării produselor TIC de la comunicare, jocuri şi afaceri laîmbunătăţirea praxisului educaţional.Mai mult, în acest nou context digitalizat utilizarea produselor TIC în scopurieducaţionale reprezintă pârgia de control a noii culture - cultura cyber. Prin urmare, setinde către menţinerea tradiţionalismului în ceea ce priveşte conţinutul programelor deînvăţământ, şi în acelaşi timp se promovează trecerea către un nou tip de proceduri dediseminare a informaţiilor didactice-utilizând caracteristicile şi modalităţile specificeacestei noi culturi cyber.Dacă „internetul, tehnologia şi globalizarea au contribuit la apariţia unei noieconomii” [5], utilizarea pe scară largă la nivelul sistemelor educaţionale a produselorTIC favorizează evoluţia pozitivă a acestei noi culturi denumită cyber-cultura.Mai mult, dezvoltarea de pachete informatizate de învăţare, testarea aplicaţiilor deînvăţare și adaptarea acestora la nevoile reale ale elevilor se consideră a fi o variabilădeterminantă a reducerii ratei abandonului şcolar, generând o premisele dezvoltăriisociale durabile, prin creşterea eficienţei sistemului de învăţământ în contextulinformatizării şi automatizării sporite a mediului înconjurător.În conformitate rezultatele unui studiu în domeniu efectuat la nivel naţional în2007-2008 de către Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe aleEducaţiei, Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie (TEHNE) şi Asociaţia pentruŞtiinţele Educaţiei (ASTED), relevă un impact pozitiv al SEI asupra sistemului deînvăţământ, atât din perspectiva cadrelor didactice cât şi a elevilor [6]:
- Page 35 and 36: learning. We also describe how the
- Page 37 and 38: Some of these transformations are b
- Page 39 and 40: Recently, Twigg has received suppor
- Page 41 and 42: Stage III: Unbundled Learning, Mark
- Page 43 and 44: perhaps using Second Life-like virt
- Page 45 and 46: performance. Indeed, Stage V will l
- Page 47 and 48: Free-Range Open LearningOver time,
- Page 49 and 50: New communities, tools and services
- Page 51 and 52: Embed enterprise-wide predictive an
- Page 53 and 54: In collaboration with Strategic Ini
- Page 55 and 56: Wiki Tools and English for Academic
- Page 57 and 58: eality. Besides being an additional
- Page 59 and 60: StudentPage 1StudentPage nTeacher
- Page 61 and 62: 100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%Ac
- Page 63 and 64: 200Correlation View/Page Edits150Vi
- Page 65 and 66: 14. http://eacea.ec.europa.eu/llp/s
- Page 67 and 68: Simularea şi comunicarea electroni
- Page 69 and 70: RespondenţiRăspunsuriLa nivelul
- Page 71 and 72: RespondenţiRăspunsuriLa nivelul
- Page 73 and 74: Respondenţii au fost rugaţi să i
- Page 75 and 76: Itemul 9 doreşte să identifice ti
- Page 77 and 78: Identificara opţiunii, chiar şi p
- Page 79 and 80: EşantioaneRăspunsuri/Ranguriagita
- Page 81 and 82: modalităţile practice prin care u
- Page 83 and 84: 1. INTRODUCEREÎn prezent, complexi
- Page 85: Figura 1. Analiza grafică a evolu
- Page 89 and 90: variabilele acesti noi culturi cybe
- Page 91 and 92: INTRODUCEREÎncă din anul 2000 am
- Page 93 and 94: după tipul lecţiei: prezentare de
- Page 95 and 96: Funcţiile oferite de AEL asigură
- Page 97 and 98: • elevi/studenţi, beneficiari di
- Page 99 and 100: Se poate folosi cadrul formal de co
- Page 102 and 103: Evaluarea formativă este comentari
- Page 104 and 105: Rezultatele elevilor, pe itemi:Diag
- Page 106 and 107: Nr. Denumirea activităţii AEL MOO
- Page 108 and 109: SEMNAL EDITORIALLaura MALITA, Vanna
- Page 110: IN MEMORIAMConstantin TraianCHEVERE
Prin urmare, asistăm la reduceri substanţiale <strong>de</strong> la 24.481 unităţi şcolare aferenteanului 1999/2000 la doar 8.230 unităţi şcolare aferente anului 2006/2007. Acest lucru, înprocente, reprezintă o sca<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 66,38%. Adică dintr-un număr <strong>de</strong> 24.481 unităţi şcolarela nivel naţional prezenta societate <strong>of</strong>eră doar un efectiv <strong>de</strong> 33,62% pentru 4.404.581 <strong>de</strong>persoane aflate pe varii nivele educaţionale.Proiectând histograma evoluţiei numărului <strong>de</strong> unităţi şcolare putem observa <strong>de</strong>stul<strong>de</strong> rapid că diminuarea numărului <strong>de</strong> unităţi şcolare nu a urmat un curs constant şiechilibrat în concordanţă cu reducerea populaţiei şcolare ci a înregistrat un trend abrupt.Comparând grafic cele două variabile putem releva discrepanţa majorăevoluţională. Dacă până în anul 2002 se păstra un pseudo-echilibru, <strong>de</strong>butând cu anulşcolar 2002/2003 cifrele se înscriu pe trenduri evoluţionale total diferite:Figura 3. Analiza comparativă a diminuării populaţiei şcolarefaţă <strong>de</strong> reducerea numărului <strong>de</strong> unităţi şcolareAstfel, din analiza realizată este adus în prim-plan următorul aspect: nivelulpregătirii şcolare şi pr<strong>of</strong>esionale, precum şi corolarele respective: lărgirea orizontului <strong>de</strong>cultură şi <strong>de</strong>zvoltarea creativităţii tehnico-ştiinţifice sunt puternic afectate în primul rând<strong>de</strong> reducerea spaţiilor alocate proceselor educaţionale (<strong>de</strong> la 24.481 unităţi şcolareaferente anului 1999/2000 la doar 8.230 unităţi şcolare aferente anului 2006/2007).3. GESTIONAREA PRAXISULUI EDUCAȚIONAL SUB EGIDA ADAPTĂRIILA CULTURA CYBERFără îndoială că legătura cauzală dintre creşterea economică şi aspectele calitativeşi cantitative ale educării resursei umane prezintă caracteristici semnificative,manifestându-se fie ca o relaţie directă, nemijlocită, fie ca un raport mediat <strong>de</strong> variabileintermediare <strong>de</strong> natură obiectivă sau subiectivă. Pe <strong>de</strong> altă parte gestionarea calităţii şieficacităţii sistemului educaţional are o influenţă incontestabilă asupra manifestării şipunerii în valoare a resurselor calitative ale capitalului intelectual.
Change language