No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala
No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala No 14 - Journal of Social Informatics / Revista de Informatica Sociala
Datele comparative funcţie de nivelul studiilor păstrează în primul rând opinia referitoare laeficienţa IAC a majorităţii părinţilor, însă se remarcă pe segmentul de populaţie cu studii medii(urban) şi nivel 8 clase profesională (rural) preferinţa de a realiza o instruire pe calculator doarpentru dobândirea de către copil a cunoştinţelor de informatică şi a abilităţilor digitale. Informaţiiinsuficiente pentru a redacta o opinie au exprimat respondenţii din mediul rural cu nivelul cel maiscăzut al pregătirii socioprofesionale. Atât mediul, cât şi nivelul studiilor respondenţilorinfluenţează în mare măsură percepţia părinţilor asupra instruirii asistate de calculator.EşantioaneRăspunsuri/RanguriStudiisuperioareMediul urbanStudiimediiNivel 8clase/profesionalăStudiisuperioareMediul ruralStudiimediiNivel 8clase/profesionalăRang Rang Rang Rang Rang RangIAC în şcoală este eficientă I I I I I IInstruirea cu ajutorulcalculatorului ar trebui efectuatădoar în orele de informaticăNu au suficiente informaţii pentrua se pot pronunţa asuprasubiectului/nu s-au gândit/nu ştiuIAC în şcoală este o activitateinutilăIV II III IV III IIVII IV II VII VII IIIIII VI IV VI II IVUtilizare doar la unele discipline II III IV III VI VIIAC dă rezultate pozitive dacăeste utilizată doar începând cuciclul gimnazialEste eficientă dacă se introduce înmăsură foarte mică sau peperioade limitate de timpVI VII VI V IV VV V VII II V VIITabelul 21 – Opiniile părinţilor referitoare la eficienţa IAC (funcţie de nivelul pregătirii socio-profesionale)În general, părinţii, cunoscând impactul pe care computerul îl are asupra copiilor,organizează timpul petrecut în faţa calculatorului de către copil, dar supravegherea şi controluldirect asupra activităţii depuse de aceştia este minimă. Majoritatea nu au informaţii ştiinţifice –psihopedagogice, sociologice în legătură cu riscurile la care se supun, iar verificarea parentalăminimă în sensul autoînvăţării şi autocunoaşterii pe care o promovează copiii în mediul virtual esteaproape inexistentă.Unii părinţi percep în mod corect calităţile benefice din punct de vedere educativ, dar nucorelează această percepţie cu actul educativ ce se realizeză de familie. Oricum, în petrecereatimpului liber, respondenţii au indicat familia pe ultimele locuri, acest fapt fiind probabil principalacauză a neimplicării în activităţile copiilor. Rolul şcolii ar fi în acest caz acela de a identifica şiregla prin programele de formare şi informare de tip „Şcoala părinţilor” rolul calculatorului şi
modalităţile practice prin care un părinte îşi poate creşte copilul nu numai în lumea reală, ci şi în ceavirtuală.Dezavantajele indicate de respondenţii sunt în concordanţă cu studiile de pe piaţaeducaţională, însă interesant este faptul că puţini au asociat nervozitatea şi agitaţia copiilor careabuzează de computer (la această vârstă este periculoasă expunerea peste 2 ore zilnic) cuneimpunerea unui program.Dintre avantajele exprimate, prea puţini părinţi recunosc funcţia educativă a mediuluivirtual, în special a internetului, plasând-o pe locul 5, dar în contradicţie evidentă recunosc aceastăfuncţie prin disponibilitatea masivă de a achiziţiona sofware educaţional.Activităţile de informare asupra beneficiilor aduse de internet prin site-urile destinatecopiilor intră astăzi, depotrivă în misiunea şi atribuţiile instituţiilor de învăţământ, ale mediei şi alecomunităţii.CONCLUZIIConcluzii generale. Activităţile de informare asupra beneficiilor aduse de internet prin siteuriledestinate copiilor intră astăzi, deopotrivă în misiunea şi atribuţiile instituţiilor de învăţământ,ale mediei şi ale comunităţii.Concluzii rezultate din investigaţiile realizate. În general, părinţii, cunoscând impactul pecare computerul îl are asupra copiilor, organizează timpul petrecut în faţa calculatorului de cătrecopil, dar supravegherea şi controlul direct asupra activităţii depuse de aceştia este minimă sauinexistentă; majoritatea nu au informaţii ştiinţifice – psihopedagogice şi sociologice despre riscurilela care se supun copiii lor.Unii părinţi percep în mod corect calităţile benefice din punct de vedere educativ, dar nucorelează această percepţie cu actul educativ ce se realizează de familie. Oricum, în petrecereatimpului liber, respondenţii au indicat familia pe ultimele locuri, acest fapt fiind probabil principalacauză a neimplicării în activităţile copiilor. Rolul şcolii ar fi în acest caz acela de a identifica şiregla prin programele de formare şi informare de tip „Şcoala părinţilor” rolul calculatorului şimodalităţile practice prin care un părinte îşi poate creşte copilul nu numai în lumea reală, ci şi în ceavirtuală.Dezavantajele indicate de respondenţii sunt în concordanţă cu studiile de pe piaţaeducaţională, însă interesant este faptul că puţini au asociat nervozitatea şi agitaţia copiilor careabuză de computer (la această vârstă este periculoasă expunerea peste 2 ore zilnic) cu neimpunereaunui program.Dintre avantajele exprimate, prea puţini părinţi recunosc funcţia educativă a mediuluivirtual, în special a internetului, plasând-o pe locul 5, dar în contradicţie evidentă recunosc aceastăfuncţie prin disponibilitatea masivă de a achiziţiona software educaţional.Bibliografie1. Bocoş, M., (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, ediţia a II-a revăzută,Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.2. Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.), (2009). Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Piteşti.3. Ionescu, M., Chiş, V. (coord.), (2001). Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, EdituraPresa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.4. POGO, Distributed learning environment, http://www.youtube.com/watch?v=4xjmNVgK4Vc.5. Rizzo, A., Marti, P., Decortis, F., Moderini, C., Rutgers, J., (2007). The Design of POGO StoryWorld, in E. Hollnagel (ed.). Cognitive Task Design. London: Earlbaum, Retrieved fromhttp://www.nbu.bg/cogs/events/2002/materials/Antonio/Pogo_design_rizzo.pdf.6. Siebert, H., (2001). Pedagogie constructivistǎ. Editura Institutul European, Iaşi.
- Page 29 and 30: environment in which the teacher gu
- Page 31 and 32: Transformation Through Online Learn
- Page 33 and 34: INTRODUCTIONLeading practitioners a
- Page 35 and 36: learning. We also describe how the
- Page 37 and 38: Some of these transformations are b
- Page 39 and 40: Recently, Twigg has received suppor
- Page 41 and 42: Stage III: Unbundled Learning, Mark
- Page 43 and 44: perhaps using Second Life-like virt
- Page 45 and 46: performance. Indeed, Stage V will l
- Page 47 and 48: Free-Range Open LearningOver time,
- Page 49 and 50: New communities, tools and services
- Page 51 and 52: Embed enterprise-wide predictive an
- Page 53 and 54: In collaboration with Strategic Ini
- Page 55 and 56: Wiki Tools and English for Academic
- Page 57 and 58: eality. Besides being an additional
- Page 59 and 60: StudentPage 1StudentPage nTeacher
- Page 61 and 62: 100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%Ac
- Page 63 and 64: 200Correlation View/Page Edits150Vi
- Page 65 and 66: 14. http://eacea.ec.europa.eu/llp/s
- Page 67 and 68: Simularea şi comunicarea electroni
- Page 69 and 70: RespondenţiRăspunsuriLa nivelul
- Page 71 and 72: RespondenţiRăspunsuriLa nivelul
- Page 73 and 74: Respondenţii au fost rugaţi să i
- Page 75 and 76: Itemul 9 doreşte să identifice ti
- Page 77 and 78: Identificara opţiunii, chiar şi p
- Page 79: EşantioaneRăspunsuri/Ranguriagita
- Page 83 and 84: 1. INTRODUCEREÎn prezent, complexi
- Page 85 and 86: Figura 1. Analiza grafică a evolu
- Page 87 and 88: Faţă de această situaţie se deg
- Page 89 and 90: variabilele acesti noi culturi cybe
- Page 91 and 92: INTRODUCEREÎncă din anul 2000 am
- Page 93 and 94: după tipul lecţiei: prezentare de
- Page 95 and 96: Funcţiile oferite de AEL asigură
- Page 97 and 98: • elevi/studenţi, beneficiari di
- Page 99 and 100: Se poate folosi cadrul formal de co
- Page 102 and 103: Evaluarea formativă este comentari
- Page 104 and 105: Rezultatele elevilor, pe itemi:Diag
- Page 106 and 107: Nr. Denumirea activităţii AEL MOO
- Page 108 and 109: SEMNAL EDITORIALLaura MALITA, Vanna
- Page 110: IN MEMORIAMConstantin TraianCHEVERE
modalităţile practice prin care un părinte îşi poate creşte copilul nu numai în lumea reală, ci şi în ceavirtuală.Dezavantajele indicate <strong>de</strong> respon<strong>de</strong>nţii sunt în concordanţă cu studiile <strong>de</strong> pe piaţaeducaţională, însă interesant este faptul că puţini au asociat nervozitatea şi agitaţia copiilor careabuzează <strong>de</strong> computer (la această vârstă este periculoasă expunerea peste 2 ore zilnic) cuneimpunerea unui program.Dintre avantajele exprimate, prea puţini părinţi recunosc funcţia educativă a mediuluivirtual, în special a internetului, plasând-o pe locul 5, dar în contradicţie evi<strong>de</strong>ntă recunosc aceastăfuncţie prin disponibilitatea masivă <strong>de</strong> a achiziţiona s<strong>of</strong>ware educaţional.Activităţile <strong>de</strong> informare asupra beneficiilor aduse <strong>de</strong> internet prin site-urile <strong>de</strong>stinatecopiilor intră astăzi, <strong>de</strong>potrivă în misiunea şi atribuţiile instituţiilor <strong>de</strong> învăţământ, ale mediei şi alecomunităţii.CONCLUZIIConcluzii generale. Activităţile <strong>de</strong> informare asupra beneficiilor aduse <strong>de</strong> internet prin siteurile<strong>de</strong>stinate copiilor intră astăzi, <strong>de</strong>opotrivă în misiunea şi atribuţiile instituţiilor <strong>de</strong> învăţământ,ale mediei şi ale comunităţii.Concluzii rezultate din investigaţiile realizate. În general, părinţii, cunoscând impactul pecare computerul îl are asupra copiilor, organizează timpul petrecut în faţa calculatorului <strong>de</strong> cătrecopil, dar supravegherea şi controlul direct asupra activităţii <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> aceştia este minimă sauinexistentă; majoritatea nu au informaţii ştiinţifice – psihopedagogice şi sociologice <strong>de</strong>spre riscurilela care se supun copiii lor.Unii părinţi percep în mod corect calităţile benefice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re educativ, dar nucorelează această percepţie cu actul educativ ce se realizează <strong>de</strong> familie. Oricum, în petrecereatimpului liber, respon<strong>de</strong>nţii au indicat familia pe ultimele locuri, acest fapt fiind probabil principalacauză a neimplicării în activităţile copiilor. Rolul şcolii ar fi în acest caz acela <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica şiregla prin programele <strong>de</strong> formare şi informare <strong>de</strong> tip „Şcoala părinţilor” rolul calculatorului şimodalităţile practice prin care un părinte îşi poate creşte copilul nu numai în lumea reală, ci şi în ceavirtuală.Dezavantajele indicate <strong>de</strong> respon<strong>de</strong>nţii sunt în concordanţă cu studiile <strong>de</strong> pe piaţaeducaţională, însă interesant este faptul că puţini au asociat nervozitatea şi agitaţia copiilor careabuză <strong>de</strong> computer (la această vârstă este periculoasă expunerea peste 2 ore zilnic) cu neimpunereaunui program.Dintre avantajele exprimate, prea puţini părinţi recunosc funcţia educativă a mediuluivirtual, în special a internetului, plasând-o pe locul 5, dar în contradicţie evi<strong>de</strong>ntă recunosc aceastăfuncţie prin disponibilitatea masivă <strong>de</strong> a achiziţiona s<strong>of</strong>tware educaţional.Bibliografie1. Bocoş, M., (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, ediţia a II-a revăzută,Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.2. Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.), (2009). Tratat <strong>de</strong> didactică mo<strong>de</strong>rnă, Editura Paralela 45, Piteşti.3. Ionescu, M., Chiş, V. (coord.), (2001). Pedagogie. Suporturi pentru formarea pr<strong>of</strong>esorilor, EdituraPresa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.4. POGO, Distributed learning environment, http://www.youtube.com/watch?v=4xjmNVgK4Vc.5. Rizzo, A., Marti, P., Decortis, F., Mo<strong>de</strong>rini, C., Rutgers, J., (2007). The Design <strong>of</strong> POGO StoryWorld, in E. Hollnagel (ed.). Cognitive Task Design. London: Earlbaum, Retrieved fromhttp://www.nbu.bg/cogs/events/2002/materials/Antonio/Pogo_<strong>de</strong>sign_rizzo.pdf.6. Siebert, H., (2001). Pedagogie constructivistǎ. Editura Institutul European, Iaşi.