noile tehnologii în formarea şi utilizarea listelor electorale ... - Cec.md

82
Conferinţa internaţională.
NOILE TEHNOLOGII ÎN FORMAREA ŞI UTILIZAREA LISTELOR ELECTORALE. EVOLUŢII ŞI PERSPECTIVE
precum şi alegătorii care s-au prezentat la votare în ziua alegerilor. Astfel, fiind asigurat
dreptul la vot al unor largi categorii de persoane aflate peste hotarele ţării.
Principala problemă însă în formarea listelor electorale este că în marea majoritate
cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării nu sînt documentaţi în modul
corespunzător, respectiv nu se cunoaşte exact numărul de alegători cu drept de
vot aflaţi în această situaţie. Conform cercetărilor efectuate de către Organizaţia
Internaţională a Migraţiei şi Biroului Naţional de Statistică numărul acestora este
estimat la cel puţin 300.000 de persoane, în special cu vîrsta între 20-50 ani. Luînd
în considerare faptul că numărul total de alegători este ~2,4 milioane, iar la alegeri
participă ~1,6 milioane, aceştia ar constitui 1/4 sau o 1/5 din totalul alegatorilor activi.
După cum am arătat mai sus, listele electorale includ doar persoanele rezidenţi
legali ai ţărilor de destinaţie. Cu toate că nu se cunoaşte exact numărul de cetăţeni
moldoveni aflaţi peste hotare, art. 49 alin (3) din Codul electoral prevede că birourilor
electorale ale secţiilor de votare, constituite în afara Republicii Moldova, Comisia
Electorală Centrală le expediază buletine de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua
alegerilor, reieşind din numărul de alegători înscrişi în listele electorale actualizate,
cu un supliment de cel mult 5 la sută. Obligaţia estimării numărului de alegători care
vor participa la votare şi solicitării unui număr suficient de buletine de vot cade în
sarcina birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara ţării. Lucrul
respectiv nu lipseşte sub nici o formă de critici permanente şi în mod preponderent
nefondate la adresa funcţionarilor electorali din partea diferiţilor actori implicaţi în
procesul electoral. Or, responsabilizarea doar a acestora în cazul întocmirii unor liste
veridice în această situaţie complicată este inadmisibilă, cu atît mai mult în cazul în
care se insistă, în mod absolut argumentat de altfel, asupra deschiderii unor secţii
de votare suplimentare. În acest sens, este interesant exemplul şi practica Bulgariei
care în cazul alegerilor prezidenţiale din 2006 a întreprins măsuri suplimentare pentru
a asigura votul cetăţenilor aflaţi peste hotare. Guvernul Bulgariei a adoptat decizia
de a deschide secţii de votare oriunde în cazul în care cel puţin 100 de cetăţeni ai
acestui stat au revendicat exercitarea dreptului de vot la locul aflării lor peste hotare.
Pentru aceasta cetăţenii bulgari au trebuit să depună cereri pentru a fi excluşi din
listele electorale din ţară, fiind introduşi în listele suplimentare speciale pentru votul
peste hotare. Acest lucru permite evitarea eventualelor acuzaţii de manipulare, face
posibilă cunoaşterea numărului exact de buletine de vot care urmează să fie trimise
la locul aflării cetăţenilor, permite clarificarea situaţiei privind persoanele care sînt
incluse în listele de bază, evidenţa suplimentară a celor incluşi în listele suplimentare,
şi nu în ultimul rînd responsabilizarea cetăţenilor respectivi.