Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca
Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca
Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
perioada experimentală, s-a procedat la prelevarea <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> apă din fiecare bazin luat în<br />
studiu, în trei luni diferite ale anului (<strong>de</strong>cembrie, martie, iunie), indiferent <strong>de</strong> suprafaŃa<br />
bazinului, care a fost cuprinsă între 0,5 şi 30 Ha. Mo<strong>de</strong>lul experimental utilizat a prevăzut<br />
prelevarea a 5 probe <strong>de</strong> apă din fiecare bazin, din cele patru laturi şi centru, <strong>de</strong> la adâncimi<br />
medii <strong>de</strong> 50 cm. Din cele 5 probe s-a făcut o singură probă <strong>de</strong> apă, care a fost ulterior<br />
analizată în condiŃii <strong>de</strong> laborator.<br />
Pentru i<strong>de</strong>ntificarea diferitelor specii din familia Saprolegniaceae s-au prelevat şi<br />
analizat probe <strong>de</strong> apă, specii <strong>de</strong> ciprini<strong>de</strong> şi icre afectate <strong>de</strong> boală din bazinele piscicole din<br />
Transilvania, luate în studiu. Probele <strong>de</strong> apă s-au prelevat în peturi <strong>de</strong> 2 litri, din cele 5<br />
puncte ale fiecărui bazin, după care cele 5 probe s-au amestecat într-un vas <strong>de</strong> 15 litri,<br />
prelevându-se pentru analiză o singură probă <strong>de</strong> amestec din fiecare bazin, într-o sticlă <strong>de</strong> 2<br />
litri. Transportul s-a efectuat în primele 12 până la 24 ore <strong>de</strong> la recoltare, procesele <strong>de</strong><br />
analiză şi experimentele fiind <strong>de</strong>rulate în ziua următoare.<br />
I.3.2. IniŃierea culturii <strong>de</strong> Saprolegnia în condiŃii <strong>de</strong> laborator<br />
Pentru ca eventualele diferenŃe, care se pot constata între speciile <strong>de</strong> fungi din familia<br />
Saprolegniaceae existente în ape, să poată fi atribuite strict diferenŃelor date <strong>de</strong> natura apei şi<br />
<strong>de</strong> speciile care o populează, s-a procedat în felul următor: din fiecare probă <strong>de</strong> apă, în<br />
cantitate <strong>de</strong> 2 litri, s-au constituit câte 3 probe a 100 ml <strong>de</strong> apă în recipiente <strong>de</strong> plastic sterile.<br />
În fiecare recipient au fost introduse 10-15 icre provenite <strong>de</strong> la aceeaşi femelă <strong>de</strong> crap.<br />
Pentru că literatura <strong>de</strong> specialitate oferă date contradictorii privind temperatura <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
a Saprolegniei în diferite zone ale lumii, noi ne-am propus testarea modului <strong>de</strong> creştere şi<br />
<strong>de</strong>zvoltare a fungului la 3 nivele <strong>de</strong> temperatură: 10°C, 15°C şi 22°C.<br />
Probele <strong>de</strong> apă în care au fost introduse spre infestare artificială cele 10-15 bucăŃi <strong>de</strong><br />
icre au fost introduse în incubator la temperaturile mai sus menŃionate, între 3-7 zile. În<br />
această perioadă s-au făcut observaŃii zilnice asupra fiecărei probe pentru a se constata<br />
momentul <strong>de</strong> <strong>de</strong>but al atacului fungului asupra icrelor şi a intensităŃii <strong>de</strong>zvoltării la<br />
temperatura respectivă.<br />
8