Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

isexualis (761 pb, o identitate de 99% şi prezintă 7 mutaŃii punctiforme faŃă de
specia matriŃă din GeneBank).
16. Cele mai mari pierderi determinate de speciile identificate de noi (Saprolegnia ferax
şi Achlya bisexualis), la speciile de ciprinide din România, sunt semnalate în perioada
de reproducŃie, când procentul de pierderi mediu al icrelor este de 41,10%, iar în
perioada larvară, cu pierderi medii de 16,70%.
17. Speciile identificate produc pierderi în bazinele de creştere ale ciprinidelor din
România, şi la categoriile de tineret (4,90%) şi adult (cu o medie de 6,30% pe
perioada de iernare, 4,60% primăvara, 4,30% vara şi 4,10% toamna).
18. Pierderile semnalate din cauza saprolegniozei variază de la un sezon la altul, de la o
crescătorie la alta în funcŃie de condiŃiile fizico-chimice şi biologice ale apei, de
acurateŃea tehnologiei de creştere aplicate şi de condiŃiile meteorologice generale.
Pe baza rezultatelor obŃinute recomandăm:
1. Recomandăm ca pentru analiza prezenŃei Saprolegniei în bazinele piscicole, probele
de apă să fie prelevate din 4 laturi şi centrul bazinului, la adâncimea de aproximativ
50 cm.
2. Pentru creşterea diferitelor tulpini de Saprolegnia se pretează mediile solide (PDA şi
SGA), dar prin timpul de creştere mai rapid al coloniilor recomandăm mediul PDA.
3. Întrucât în analiza de ADN sunt necesare cantităŃi mai mari de fungi şi Ńinând cont de
modul de dezvoltare a Saprolegniei în cele două medii lichide, recomandăm utilizarea
mediului lichid Potato Dextrose Broth (PDB-bulion cu cartof-dextroză) în
experimentele pe speciile genului.
4. Recomandăm extracŃia ADN-ului fungic cu kituri (QIAGEN) şi neutilizarea extracŃiei
cu soluŃii (PBS şi NE), care cu toate că realizează purităŃi şi cantităŃi de ADN în
limite normale, realizează parŃial sau nu realizează amplificarea probelor de ADN
provenite de la Saprolegnia.
35