Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca
Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca
Saprolegnia parasitica Coker este de 50%. Acelaşi procent se înregistrează şi la anghilă (Anguilla anguilla), tot în Japonia. În ScoŃia, saprolegnioza provoacă pierderi economice importante îndeosebi în crescătoriile de somoni. În sudul Statelor Unite ale Americii pierderile înregistrate la somn au fost de 50%, iar pierderea economică de 40 milioane de dolari. În fiecare an crescătorii de somn din S.U.A. înregistreză pierderi mai mari de 25 milioane de dolari din cauza bolilor acvatice, conform statisticilor. În Europa procentul de pierderi la populaŃiile de ciprinide, în zonele în care pe lângă factorii predispozanŃi reprezentaŃi de suprapopulare, manipularea defectuasă a peştilor, stresul de reproducŃie determinat de excesul hormonilor corticosteroizi, infecŃiile asociate (Jeney şi col., 1995), se suprapun şi factorii de poluare a apei şi aerului, procentul de mortalitate mediu la adulŃi depăşeşte 25%. Pierderi între 50 şi 100% la icre şi de 14 până la 30% la larve şi alevini, între 10 şi 15% la tineret semnalează mai mulŃi autori (Horvath şi col., 2005). Raportându-ne la situaŃia pe plan mondial şi european, constatăm că în arealul cuprins în cercetare evidenŃiază şi în cazul nostru pierderi însemnate determinate de saprolegnioză (tabelul 4). LocaŃia Icre în perioada de incubaŃie Procentul de pierderi determinate de saprolegnioză în locaŃiile studiate la ciprinide (%) Larve Alevini Tineret AdulŃi Tabelul 4 Iarna Primăvara Vara Toamna Ariniş 70 30 5 3 4 5 5 3 Motiş 40 20 7 5 3 2 3 3 Adrian 58 25 10 5 8 6 6 5 łaga 60 28 10 8 9 5 4 4 Ciurila 30 10 5 5 7 5 4 3 Chiochiş 30 12 10 5 10 6 5 4 Daia 25 15 5 3 5 3 3 3 Iernut 50 25 13 10 10 7 5 5 Cefa 20 5 5 2 3 4 4 4 Ineu 28 7 6 3 4 3 4 3 Media pe total locaŃii 41,1 16,7 7,6 4,9 6,3 4,6 4,3 4,1 30
MenŃionăm faptul că în toate bazinele piscicole analizate se procedează la dezinfecŃia anuală a bazinelor în care se practică reproducŃia naturală dirijată, prin golirea şi menŃinerea lor uscată pe perioada de iarnă. Înainte de umplere bazinele sunt dezinfectate cu var nestins pe toată suprafaŃa lor. Cu toate acestea, prin modul de manipulare al reproducătorilor şi prin explozia de tipuri de vegetaŃie, în perioada de reproducŃie se semnalează atacuri masive de fungi patogeni asupra icrelor, cu pierderi procentuale de până la 70% în locaŃia Ariniş, iar acolo unde măsurile de igienă sunt extrem de severe, pierderile se ridică la 20% din icre (locaŃia Cefa). În medie, pe cele 69 bazine din cele 10 locaŃii luate în studiu, pierderile de icre de ciprinide se ridică la 41,10%. Perioada larvară, mai ales cea cuprinsă în primele 3 zile de viaŃă, când deplasarea lor este limitată de prezenŃa sacului vitelin, pierderile medii semnalate pe arealul studiat se ridică la 16,70%, cu un maxim de pierderi de 30% în Complexul Piscicol Ariniş, şi un minim de 5% în locaŃia Cefa. Perioada de alevini, extrem de pretenŃioasă ca nivel a oxigenului din apă şi a calităŃii hranei, este puternic afectată de saprolegnioză. Pierderile medii sunt ceva mai reduse faŃă de perioada larvară, fiind de 7,60%. Cel mai mare procent de pierderi la această categorie, de 13% se semnalează în locaŃia Iernut, şi un minim de 5% în locaŃiile Ariniş, Ciurila, Daia, Cefa. Pe perioada de tineret, căreia i se acordă o deosebită atenŃie, în ceea ce priveşte calitatea apei şi a furajului, când se asigură o densitate optimă de indivizi şi când manipulările sunt interzise, pierderile determinate de saprolegnioză sunt mult mai reduse, în medie în arealul studiat fiind de 4,90%. Perioada de adult nu este ferită de atacul cu Saprolegnia. În majoritatea pescăriilor luate în studiu se practică pescuitul de toamnă şi mutarea peştilor reŃinuŃi pentru anul următor în bazinele de iernare. OperaŃiunea de prindere, transport şi repopulare în alt bazin produc inerente răniri la nivelul cutanat şi al înotătoarelor. Pe perioada de iernare peştii nu consumă furaj, organismul fiind uşor slăbit şi pe acest fond, sub influenŃa schimbărilor bruşte de temperatură şi a stratului de gheaŃă, pierderile sunt în medie de 6,30%. În perioada de primăvară, atât reproducătorii, cât şi peştii reŃinuŃi pentru creştere sunt verificaŃi privind starea lor de întreŃinere şi sănătate, prin pescuit de control cu plase. Manipularea produce răniri, care duc la creşterea incidenŃei saprolegniozei, în medie pierderile semnalate în areal 31
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE
- Page 3 and 4: II.6. REZULTATELE RESTRICłIEI ENZI
- Page 5 and 6: diverse specii piscicole. De aici s
- Page 7 and 8: Fig.1. LocaŃiile în care s-au efe
- Page 9 and 10: A fost constituit un număr de 207
- Page 11 and 12: Sabouraud Dextrose Broth (SDB-bulio
- Page 13 and 14: Echipament, materiale şi reactivi
- Page 15 and 16: Primerii folosiŃi de către noi î
- Page 17 and 18: CAPITOLUL II REZULTATELE CERCETĂRI
- Page 19 and 20: Mediile diametrului coloniilor de S
- Page 21 and 22: laborator specifice metodologiei de
- Page 23 and 24: Deoarece am utilizat în experiment
- Page 25 and 26: fragmente: primul la aproximativ 45
- Page 27 and 28: II.7. REZULTATE PRIVIND STUDIUL ÎN
- Page 29: mai mare genetică, indivizii despr
- Page 33 and 34: CAPITOLUL III CONCLUZII ŞI RECOMAN
- Page 35 and 36: isexualis (761 pb, o identitate de
- Page 37 and 38: BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Colao Ma
- Page 39 and 40: 19. Oroian, T.E., 2006, SelecŃia a
- Page 41 and 42: UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES
- Page 43 and 44: SPECIES FROM SAPROLEGNIACEAE FAMILY
- Page 45 and 46: The specific literature presents up
- Page 47 and 48: Fig.1. The locations where the rese
- Page 49 and 50: estimation of the spawns infestatio
- Page 51 and 52: pellets were filtred, washed with d
- Page 53 and 54: The DNA rapid extraction using PBS
- Page 55 and 56: We used a comparatively mixture of
- Page 57 and 58: II.1. THE RESULTS OF SAPROLEGNIA CU
- Page 59 and 60: Reading time 24 48 72 n Culture med
- Page 61 and 62: asexual one. We can precisely concl
- Page 63 and 64: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 700pb- Fig.3. Ele
- Page 65 and 66: pairs length. The sequencing result
- Page 67 and 68: II.7. RESULTS REGARDING THE GENETIC
- Page 69 and 70: higher genetic distance, the indivi
- Page 71 and 72: We mention the fact that in al the
- Page 73 and 74: extraction have values between 1,10
- Page 75 and 76: 13. In researches on the aquatic fu
- Page 77 and 78: 40. Frisvad, J.C., Bridge, P.D., Ar
- Page 79: 61. *** http://www.sigmaaldrich.com
Saprolegnia parasitica Coker este <strong>de</strong> 50%. Acelaşi procent se înregistrează şi la anghilă<br />
(Anguilla anguilla), tot în Japonia. În ScoŃia, saprolegnioza provoacă pier<strong>de</strong>ri economice<br />
importante în<strong>de</strong>osebi în crescătoriile <strong>de</strong> somoni.<br />
În sudul Statelor Unite ale Americii pier<strong>de</strong>rile înregistrate la somn au fost <strong>de</strong> 50%, iar<br />
pier<strong>de</strong>rea economică <strong>de</strong> 40 milioane <strong>de</strong> dolari. În fiecare an crescătorii <strong>de</strong> somn din S.U.A.<br />
înregistreză pier<strong>de</strong>ri mai mari <strong>de</strong> 25 milioane <strong>de</strong> dolari din cauza bolilor acvatice, conform<br />
statisticilor.<br />
În Europa procentul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri la populaŃiile <strong>de</strong> ciprini<strong>de</strong>, în zonele în care pe lângă<br />
factorii predispozanŃi reprezentaŃi <strong>de</strong> suprapopulare, manipularea <strong>de</strong>fectuasă a peştilor,<br />
stresul <strong>de</strong> reproducŃie <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> excesul hormonilor corticosteroizi, infecŃiile asociate<br />
(Jeney şi col., 1995), se suprapun şi factorii <strong>de</strong> poluare a apei şi aerului, procentul <strong>de</strong><br />
mortalitate mediu la adulŃi <strong>de</strong>păşeşte 25%. Pier<strong>de</strong>ri între 50 şi 100% la icre şi <strong>de</strong> 14 până la<br />
30% la larve şi alevini, între 10 şi 15% la tineret semnalează mai mulŃi autori (Horvath şi<br />
col., 2005). Raportându-ne la situaŃia pe plan mondial şi european, constatăm că în arealul<br />
cuprins în cercetare evi<strong>de</strong>nŃiază şi în cazul nostru pier<strong>de</strong>ri însemnate <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong><br />
saprolegnioză (tabelul 4).<br />
LocaŃia<br />
Icre în<br />
perioada <strong>de</strong><br />
incubaŃie<br />
Procentul <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> saprolegnioză<br />
în locaŃiile studiate la ciprini<strong>de</strong> (%)<br />
Larve Alevini Tineret<br />
AdulŃi<br />
Tabelul 4<br />
Iarna Primăvara Vara Toamna<br />
Ariniş 70 30 5 3 4 5 5 3<br />
Motiş 40 20 7 5 3 2 3 3<br />
Adrian 58 25 10 5 8 6 6 5<br />
łaga 60 28 10 8 9 5 4 4<br />
Ciurila 30 10 5 5 7 5 4 3<br />
Chiochiş 30 12 10 5 10 6 5 4<br />
Daia 25 15 5 3 5 3 3 3<br />
Iernut 50 25 13 10 10 7 5 5<br />
Cefa 20 5 5 2 3 4 4 4<br />
Ineu 28 7 6 3 4 3 4 3<br />
Media pe<br />
total locaŃii<br />
41,1 16,7 7,6 4,9 6,3 4,6 4,3 4,1<br />
30