Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

More documents

Recommendations

Info

La temperatura de incubaŃie de 22ºC, 40,09% din probe prezintă un nivel bun de infestare, 45,41% nivel mediu, şi doar 0,96% sunt neinfestate sau cu nivel foarte slab de infestare. Aceste date evidenŃiază faptul că indiferent de bazinul de recoltare, de zonă şi de momentul anului, saprolegnioza ca boală se manifestă cu intensitate ridicată şi cu o durată mai scurtă de manifestare în timp la temperaturi de 20°C. Acest lucru vine să confirme datele de pierderi la icrele şi larvele de ciprinide comunicate de crescători, ca şi de cercetătorii din domeniu, care au loc în lunile mai-iunie, perioadă de reproducŃie, când se constată un puseu de saprolegnioză. La temperaturi mai scăzute, fungul este prezent chiar dacă pentru a afecta populaŃiile de peşti este necesară o perioadă mai lungă de incubaŃie a acestuia. La populaŃii de ciprinide, care iernează sub gheaŃă şi care realizează mişcări mai reduse, incidenŃa este mai redusă decât la alte specii, afectaŃi fiind doar indivizi care au intrat slăbiŃi la iernare sau prezintă răniri generate de manipulare. II.2. REZULTATE PRIVIND CREŞTERA ŞI DEVZOLTAREA SAPROLEGNIEI PE MEDIILE DE CULTURĂ II.2.1. Rezultate comparative privind creşterea coloniilor de Saprolegnia pe mediile de cultură solide S-au utilizat cele două medii solide pentru a putea fi urmărit comparativ modul de creştere al coloniilor la 24, 48 şi 72 ore. Din fiecare bazin al fiecărei locaŃii s-au constituit 2 probe, câte una pentru fiecare mediu. Întrucât cele două probe de pe cele două medii, din fiecare bazin provin din aceeaşi cultură, însămânŃată la 6 zile pe aceste medii, considerăm că diferenŃele de dezvoltare la acelaşi gradient de temperatură de 22°C, se pot atribui diferenŃelor de specii şi cerinŃelor de mediu. Pentru a se putea interpreta corect statistic diferenŃele de creştere a coloniilor pe cele 2 medii şi la cele 3 gradiente de temperatură, în tabelul 2, prezentăm valorile medii de dezvoltare a coloniilor în mm. 18
Mediile diametrului coloniilor de Saprolegnia la 24, 48 şi 72 ore de dezvoltare pe cele două medii de cultură solide (în mm) Timp citire 24 48 72 Tabelul 2 n Medii de cultură PDA* SGA** PDA SGA PDA SGA LocaŃia Ariniş 14,33 9,44 29,00 19,44 56,22 38,11 9+9 Motiş 12,57 7,57 26,57 16,00 51,85 31,57 7+7 Adrian 13,50 10,10 28,10 20,70 53,90 39,50 10+10 łaga 12,00 7,60 24,20 16,20 48,80 32,20 5+5 Ciurila 14,66 9,16 30,33 19,16 57,00 36,50 6+6 Chiochiş 13,60 9,60 28,20 19,20 53,80 36,60 5+5 Daia 11,80 8,00 24,80 16,60 49,40 33,60 5+5 Iernut 11,80 8,20 25,00 17,40 50,80 34,80 5+5 Cefa 12,20 8,00 22,50 16,60 51,30 33,20 10+10 Ineu 13,14 8,28 26,85 17,14 54,00 35,71 7+7 *PDA - Potato Dextrose Agar (agar cu cartof-dextroză) **SGA - Sabouraud 2% Glucose Agar (agar Sabouraud cu glucoză) Se constată analizând mediile diametrelor, că la 24 ore (tabelul 2), pe mediul PDA, coloniile prezintă valori între 11,80 mm (în locaŃiile Daia şi Iernut) şi 14,66 mm (în locaŃia Ciurila). După aceleaşi 24 ore, coloniile cultivate pe SGA au o medie cuprinsă între 7,57 mm (Motiş) şi 10,10 mm (Adrian). La 48 ore, cititrea aceloraşi plăci de cultură indică aproape o dublare de la cititrea anterioară, pe mediul PDA. Diametrul minim, în medie de 22,50 mm, se obŃine pe coloniile provenite de la Cefa, şi maximul de 30,33 mm pe probele provenite de la Ciurila (tabelul 2). La acelaşi interval de timp, comparativ cu probele de pe mediul PDA, cele de pe mediul SGA prezintă valori mult mai reduse, cu un minim de 16,00 mm în diametru (Motiş) şi un maxim de 20,70 mm (Adrian). După Stueland şi col., 2005, valori a diametrului coloniilor mai mari de 40 mm indică ajungerea la limita de creştere. La 72 ore, diametrele medii indică valori mai mari de 40 mm pentru mediul de cultură cu PDA şi sub această valoare pentru cele cu SGA. Diametrul maxim al coloniilor, de 57,00 mm se realizează pe cele 6 probe însămânŃate de la Ciurila şi valori medii de 48,80 mm pe 19
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE
Page 3 and 4: II.6. REZULTATELE RESTRICłIEI ENZI
Page 5 and 6: diverse specii piscicole. De aici s
Page 7 and 8: Fig.1. LocaŃiile în care s-au efe
Page 9 and 10: A fost constituit un număr de 207
Page 11 and 12: Sabouraud Dextrose Broth (SDB-bulio
Page 13 and 14: Echipament, materiale şi reactivi
Page 15 and 16: Primerii folosiŃi de către noi î
Page 17: CAPITOLUL II REZULTATELE CERCETĂRI
Page 21 and 22: laborator specifice metodologiei de
Page 23 and 24: Deoarece am utilizat în experiment
Page 25 and 26: fragmente: primul la aproximativ 45
Page 27 and 28: II.7. REZULTATE PRIVIND STUDIUL ÎN
Page 29 and 30: mai mare genetică, indivizii despr
Page 31 and 32: MenŃionăm faptul că în toate ba
Page 33 and 34: CAPITOLUL III CONCLUZII ŞI RECOMAN
Page 35 and 36: isexualis (761 pb, o identitate de
Page 37 and 38: BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Colao Ma
Page 39 and 40: 19. Oroian, T.E., 2006, SelecŃia a
Page 41 and 42: UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES
Page 43 and 44: SPECIES FROM SAPROLEGNIACEAE FAMILY
Page 45 and 46: The specific literature presents up
Page 47 and 48: Fig.1. The locations where the rese
Page 49 and 50: estimation of the spawns infestatio
Page 51 and 52: pellets were filtred, washed with d
Page 53 and 54: The DNA rapid extraction using PBS
Page 55 and 56: We used a comparatively mixture of
Page 57 and 58: II.1. THE RESULTS OF SAPROLEGNIA CU
Page 59 and 60: Reading time 24 48 72 n Culture med
Page 61 and 62: asexual one. We can precisely concl
Page 63 and 64: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 700pb- Fig.3. Ele
Page 65 and 66: pairs length. The sequencing result
Page 67 and 68: II.7. RESULTS REGARDING THE GENETIC
Page 69 and 70:
higher genetic distance, the indivi
Page 71 and 72:
We mention the fact that in al the
Page 73 and 74:
extraction have values between 1,10
Page 75 and 76:
13. In researches on the aquatic fu
Page 77 and 78:
40. Frisvad, J.C., Bridge, P.D., Ar
Page 79:
61. *** http://www.sigmaaldrich.com
show all

Rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?