buletinul institutului politehnic din iaşi - Universitatea Tehnică ...

108 Ioan Hiticas et al.
Khan S. et al, Idle Emissions from Heavy-Duty Diesel Vehicles: Review and Recent
Data. Journal of the Air & Waste Management Association, 56, 1404-1419
(2006).
*** Tracking Progress in Carbon Capture and Storage, International Energy Agency,
(April 2012).
*** Tool to Calculate Project or Leakage CO2 Emissions from Fossil Fuel Combustion.
Methodological tool, UNFCCC / CCNUCC Report (August 2008)
*** CO2 Emission from Fuel Combustion. Highlight, International Energy, (2011).
Crass M., Reducing CO2 Emissions from Urban Travel: Local Policies and National
Plans. Proceedings of OECD International Conference, Competitive Cities and
Climate Change, Milan, Italy, October 2008.
Stoicescu A.P., Proiectarea performanţelor de tracţiune şi de consum ale
automobilelor. Ed. Tehnică, Bucureşti, 2007.
Blair G. P., Design and Simulation of Four-Stroke Engines. SAE International, USA,
1999.
Raţiu S., Mihon L., Motoare cu ardere internă pentru autovehicule rutiere – Procese şi
caracteristici. Ed. Mirton, Timişoara, 2008.
Bosch R., Gasoline-Engine Management, Handbook, 2 nd Edition, Germany, 2004.
Atkins R. D., An Introduction to Engine Testing and Development. SAE International,
USA, 2009.
Tokar A., Cercetări privind interacţiunea dintre automobilul echipat cu motor cu
ardere internă şi mediu. Ed. Politehnica, Timişoara, 2009.
NIVELUL EMISIILOR POLUANTE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ
CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBILI CLASICI ŞI ALTERNATIVI
(Rezumat)
Acest articol prezintă studii şi cercetări experimentale privind autovehiculele
echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie şi prin comprimare. Experimentele au
fost realizate în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara, Facultatea de Mecanică,
analizând evoluţia gazelor de evacuare la funcţionarea cu motorină, pentru motoarele
diesel, cât şi la funcţionarea cu benzină, dar şi cu un combustibil alternativ (isobutanol),
în amestec în proporţie de 50% cu 50% benzină, în cazul motoarelor cu aprindere prin
scânteie. Concluziile la care s-a ajuns sunt: pentru motoarele monitorizate de către
autori şi care echipează o bună parte din parcul auto al transportului urban din
Timişoara, emit mai puţine hidrocarburi decât motoarele cu aprindere prin scânteie, iar
acestea din urmă, la funcţionarea cu amestecul alternativ, emit mai puţini oxizi de azot
decât la funcţionarea numai cu benzină.