Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe omogenizare, uscare la 105 o C, calcinare la 450 o C (3-28 zile, funcţie de specie), mineralizare cu HCl 25%, diluare, fierbere la 80 o C, filtrare. Metoda de mineralizare uscată a fost comparată cu mineralizarea umeda şi s-a constatat ca nu sunt diferenţe semnificative. Determinarea metalelor Au fost analizate un numar de peste 2000 de probe. Pentru fiecare determinare au existat trei replici analitice. Exactitatea determinărilor a fost asigurata prin utilizarea controlului ARC/CL (“total diet reference material”). La o abatere faţă de control de >5% s-a făcut recalibrarea aparatului. Pb, Cd, Al, Ni, Cr, au fost analizate prin spectrometrie de absorbţie atomică (sistem cu cuptor de grafit). Se, Hg, As au fost analizate prin spectrometrie de absorbtie atomica (spectrometru cu sistem hidrura). Na, K au fost analizate prin flam-fotometrie. Mn, Zn, Cu, Mo, Fe, V, Ti au fost analizate prin spectrometrie de emisie (sistem cu plasmă cuplată inductiv). Mg a fost determinat prin spectrometrie de absorbtie atomică (sistem cu flacară). Dintre toate probele şi metalele analizate, pentru programul individual au fost utilizate rezultatele provenind de la analiza a 900 probe pentru cele patru metale mentionate (Mn, Zn, Cu, Mo). În cazul Cu şi Zn spectrometria de emisie (utilizată ca metodă de bază pentru aceste metale) a fost comparată cu spectrometria de absorbţie atomică (sistem cu flacară). S-au obţinut diferenţe în limitele a 5% pentru Zn si 4% pentru Cu. Rezultate şi discuţii Pentru a putea interpreta în context rezultatele programului individual, sunt prezentate mai întâi concluziile preliminare ale programului integrator, programul “Rositz”. Programul “Rositz” Concluzii pe direcţia dezvoltării bazei de cunostinţe: • Experimente de bioacumulare în teren utilizând diferite specii vegetale au evidenţiat ca PAHs nu se acumuleaza din sol mai mult decât în zone de control, exceptând benzo(a) pirenul. Interceptarea de către consumatorul uman este de asemenea, semnificativ mai mare pentru acelaşi compus. Calea majoră de XVIII
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe transfer a poluanţilor organici către populaţia umană este cea aeriană, prin inhalare. Nu au fost evidenţiate efecte negative ale metalelor din solul nedecontaminat asupra stării de sănătate a populaţiei, ci chiar, pentru unele metale, s-a constatat o carenţă. Concluzii pe direcţia managementului mediului: • Dintre variantele de decontaminare a solului contaminat cu gudron din zona Rositz testate (ardere, extracţie, spălare si biodegradare), s-a optat pentru procedeul termic deoarece substanţele organice sunt eliminate complet. Dată fiind concentrarea metalelor in sol ca urmare a aplicării acestei metode de decontaminare, se impune un studiu suplimentar pentru a vedea care sunt modalităţile posibile de utilizare a reziduurilor. Studiul suplimentar menţionat a constat în experimentul din programul individual de cercetare. Programul individual de cercetare Tabelul 3 prezintă sintetic principalele rezultate la obiectivele 1 si 2. Tabelele 4-9 şi figurile 2-6 furnizează detalii cu privire la unele din rezultatele prezentate în tabelul 3. Tabelul 4 susţine afirmaţia că nu există diferenţe semnificative între concentraţia de metale din solul din cele şase situri. Excepţie face situl numarul trei, care prezintă o contaminare mai puternică cu Zn decât celelalte situri. Orizonturile inferioare ale solului sunt in medie, mai sărace în metale decât orizonturile superioare, fapt ilustrat de figura 2.Tabelul 5 si figura 3 ilustrează rezultatele analizelor probelor de plante de cultură din zona Rositz. Se constată că domeniul de variaţie al concentraţiilor de metale se incadrează în cel din literatură si că există o ditribuţie a metalelor Mn, Mo si Cu pentru majoritatea speciilor pozitiv corelată. Tabelele 6, 7 si 8 prezintă rezultatele analizelor probelor de alimente furnizate de aplicarea metodei Duplicat, precum si estimarea aportului zilnic total si raportat la kg corp. Testele statistice aplicate indica diferenţe semnificative între zona Rositz şi cea de control in cazul Mn, Mo si Zn, concentraţiile din zona Rositz fiind in toate cazurile mai mici. Mai puţine diferenţe se constată între sexe (cazul Zn la aportul XIX
- Seite 1 und 2: Die Auswirkungen der Belastung eine
- Seite 3: Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Bukarest
- Seite 7 und 8: Inhaltsverzeichnis 1 Einleitung und
- Seite 9 und 10: 3.3.2.2 Die Kupferkonzentrationen d
- Seite 11: Abkürzungsverzeichnis AAS Atomabso
- Seite 14 und 15: de altfel parte şi din comitetul d
- Seite 16 und 17: ihtiofaună-populaţie umană sau s
- Seite 18 und 19: � producţia de masă verde � c
- Seite 20 und 21: 7 Se recomandă utilizarea reziduul
- Seite 22 und 23: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 24 und 25: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 26 und 27: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 28 und 29: Organizarea spaţială şi temporal
- Seite 32 und 33: zilnic şi al Mo la concentraţia
- Seite 34 und 35: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 36 und 37: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 38 und 39: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 40 und 41: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 42 und 43: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 44 und 45: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 46 und 47: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 48 und 49: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 50 und 51: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 52 und 53: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 54 und 55: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 56 und 57: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 58 und 59: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 60 und 61: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 62 und 63: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 64 und 65: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 66 und 67: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 68 und 69: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 70 und 71: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 72 und 73: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 74 und 75: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 76 und 77: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 78 und 79: Dissertation von Diplomchemikerin A
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe<br />
omogenizare, uscare la 105 o C, calcinare la 450 o C (3-28 zile, funcţie de specie),<br />
mineralizare cu HCl 25%, diluare, fierbere la 80 o C, filtrare.<br />
Metoda de mineralizare uscată a fost comparată cu mineralizarea umeda şi s-a<br />
constatat ca nu sunt diferenţe semnificative.<br />
Determinarea metalelor<br />
Au fost analizate un numar de peste 2000 de probe. Pentru fiecare determinare au<br />
existat trei replici analitice. Exactitatea determinărilor a fost asigurata prin utilizarea<br />
controlului ARC/CL (“total diet reference material”). La o abatere faţă de control de<br />
>5% s-a făcut recalibrarea aparatului. Pb, Cd, Al, Ni, Cr, au fost analizate prin<br />
spectrometrie de absorbţie atomică (sistem cu cuptor de grafit). Se, Hg, As au fost<br />
analizate prin spectrometrie de absorbtie atomica (spectrometru cu sistem hidrura).<br />
Na, K au fost analizate prin flam-fotometrie. Mn, Zn, Cu, Mo, Fe, V, Ti au fost<br />
analizate prin spectrometrie de emisie (sistem cu plasmă cuplată inductiv). Mg a<br />
fost determinat prin spectrometrie de absorbtie atomică (sistem cu flacară). Dintre<br />
toate probele şi metalele analizate, pentru programul individual au fost utilizate<br />
rezultatele provenind de la analiza a 900 probe pentru cele patru metale mentionate<br />
(Mn, Zn, Cu, Mo). În cazul Cu şi Zn spectrometria de emisie (utilizată ca metodă de<br />
bază pentru aceste metale) a fost comparată cu spectrometria de absorbţie atomică<br />
(sistem cu flacară). S-au obţinut diferenţe în limitele a 5% pentru Zn si 4% pentru Cu.<br />
Rezultate şi discuţii<br />
Pentru a putea interpreta în context rezultatele programului individual, sunt<br />
prezentate mai întâi concluziile preliminare ale programului integrator, programul<br />
“Rositz”.<br />
Programul “Rositz”<br />
Concluzii pe direcţia dezvoltării bazei de cunostinţe:<br />
• Experimente de bioacumulare în teren utilizând diferite specii vegetale au<br />
evidenţiat ca PAHs nu se acumuleaza <strong>din</strong> sol mai mult decât în zone de control,<br />
exceptând benzo(a) pirenul. Interceptarea de către consumatorul uman este de<br />
asemenea, semnificativ mai mare pentru acelaşi compus. Calea majoră de<br />
XVIII
Change language