Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe unor concentraţii de fond. Fiecare metal poate fi caracterizat de un factor de perturbare antropogena, definit ca raportul dintre intrările naturale anuale globale şi cele antropice. Pb, Cd, Cu si Zn au cei mai ridicaţi factori de perturbare antropogenă, şi intră în categoria metalelor de primă importanţă ecotoxicologică, alături de Hg, care are un factor subunitar, dar este foarte toxic. Poluarea cu metale are multiple surse, între care cele asociate activitaţilor industriale sunt de primă importanţă. Scara de manifestare este locală in cazul ecosistemelor terestre, datorită posibilitaţilor reduse de dispersie, dar poate deveni regională în cazul antrenării poluanţilor în sistemele fluviale. Zona Rositz nu a fost contaminată în mod direct cu metale grele. Procesul tehnologic de obţinere si prelucrare a grudonului poate induce însa o contaminare a acestora cu metale, reflectată si de produşii secundari. Datorită faptului ca impactul PAHs este mult mai puternic, efectul poluării cu metale nu a putut fi decelat în mod direct. S-a impus, ca urmare, efectuarea unui studiu cu privire la distribuţia şi acumularea metalelor în sistemul actual. Un aspect important este ca una dintre tehnologiile de remediere propuse pentru eliminarea compusilor organici din solul poluat este tratarea termică (decontaminarea). Aceasta duce la creşterea concentraţiilor metalelor, ceea ce ar putea restricţiona utilizarea solului decontaminat pentru practici agricole datorita posibilei bioacumulări (pentru a testa această ipoteză au fost efectuate experimente de bioacumulare a metalelor din solul decontaminat). Tabelul 1 Situaţia contaminării cu gudron în zona industrială Rositz Tipul de deteriorare Sursa deteriorării, istoricul problemei Contaminarea solurilor cu gudron şi produsi secundari ai prelucrării acestuia. Rositz a fost cel mai mare centru de prelucrare a cărbunelui şi petrolului din landul Thuringia. Din 1917 pâna la inchiderea fabricilor, in 31.12.1990, au fost prelucrate în zona 19 mil. tone gudron si 10 mil. tone petrol. Neglijenţa in producţie, ignoranţa şi distrugerile din timpul celui de al doilea razboi mondial au X
Intensitatea deteriorării Componente toxice, căi de transfer către om şi efecte constatate Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe provocat contaminarea solurilor cu reziduuri obţinute în urma prelucrării gudronului şi unele sarje de producţie necorespunză toare. Pe o suprafaţa de 5 km 2 sunt amplasate numeroase gropi neamenajate care conţin intre 48.000 si 1.400.000 m 3 de produşi secundari. Pentru exemplificare, se estimează ca în cea mai mare dintre ele se află 26t PAH, 50t fenoli, 25.000t hidrocarburi alifatice. În gudron şi produsii săi secundari există, alaturi de fenoli şi hidrocarburi aromatice usoare, hidrocarburi policiclice aromate (PAH). Numeroşi reprezentanţi ai PAH sunt mutageni şi cancerigeni, reprezentantul cu acţiunea cea mai puternică fiind benzo(a)pirenul. Zonele unde au funcţionat întreprinderile chimice sunt intensiv utilizate ca suprafeţe agricole. Conţinutul de benzo(a)piren din legumele cultivate pe solul din Rositz a fost considerabil mai mare decat cel din zone de control. În acest context, a apărut ca necesară efectuarea unui studiu cu privire la potenţialul de bioacumulare / bioconcentrare a substanţelor organice şi anorganice în lantul trofic. O altă cale de interceptare a compusilor organici este prin inhalare. La temperaturi specifice sezonului estival mirosul zonelor puternic contaminate produce o stare generală proastă locuitorilor si efecte pe termen lung cum ar fi incidenţa crescută a cancerului de piele, laringeal si bronhial. De asemenea, substantele au pătruns în apa subterană, care este utilizată în consumul casnic. Concluziile analizei critice a cunoaşterii În urma analizei, din care mai sus au fost prezentate doar principalele coordonate, s-au diferenţiat urmatoarele concluzii: XI
- Seite 1 und 2: Die Auswirkungen der Belastung eine
- Seite 3: Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Bukarest
- Seite 7 und 8: Inhaltsverzeichnis 1 Einleitung und
- Seite 9 und 10: 3.3.2.2 Die Kupferkonzentrationen d
- Seite 11: Abkürzungsverzeichnis AAS Atomabso
- Seite 14 und 15: de altfel parte şi din comitetul d
- Seite 16 und 17: ihtiofaună-populaţie umană sau s
- Seite 18 und 19: � producţia de masă verde � c
- Seite 20 und 21: 7 Se recomandă utilizarea reziduul
- Seite 24 und 25: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 26 und 27: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 28 und 29: Organizarea spaţială şi temporal
- Seite 30 und 31: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 32 und 33: zilnic şi al Mo la concentraţia
- Seite 34 und 35: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 36 und 37: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 38 und 39: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 40 und 41: Teză de doctorat, autor Aurora Dan
- Seite 42 und 43: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 44 und 45: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 46 und 47: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 48 und 49: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 50 und 51: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 52 und 53: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 54 und 55: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 56 und 57: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 58 und 59: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 60 und 61: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 62 und 63: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 64 und 65: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 66 und 67: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 68 und 69: Dissertation von Diplomchemikerin A
- Seite 70 und 71: Dissertation von Diplomchemikerin A
Intensitatea<br />
deteriorării<br />
Componente<br />
toxice, căi de<br />
transfer către om<br />
şi efecte<br />
constatate<br />
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe<br />
provocat contaminarea solurilor cu reziduuri obţinute în urma<br />
prelucrării gudronului şi unele sarje de producţie necorespunză<br />
toare.<br />
Pe o suprafaţa de 5 km 2 sunt amplasate numeroase gropi<br />
neamenajate care conţin intre 48.000 si 1.400.000 m 3 de<br />
produşi secundari. Pentru exemplificare, se estimează ca în cea<br />
mai mare <strong>din</strong>tre ele se află 26t PAH, 50t fenoli, 25.000t<br />
hidrocarburi alifatice.<br />
În gudron şi produsii săi secundari există, alaturi de fenoli şi<br />
hidrocarburi aromatice usoare, hidrocarburi policiclice<br />
aromate (PAH). Numeroşi reprezentanţi ai PAH sunt mutageni<br />
şi cancerigeni, reprezentantul cu acţiunea cea mai puternică<br />
fiind benzo(a)pirenul. Zonele unde au funcţionat întreprinderile<br />
chimice sunt intensiv utilizate ca suprafeţe agricole. Conţinutul<br />
de benzo(a)piren <strong>din</strong> legumele cultivate pe solul <strong>din</strong> Rositz a<br />
fost considerabil mai mare decat cel <strong>din</strong> zone de control. În<br />
acest context, a apărut ca necesară efectuarea unui studiu cu<br />
privire la potenţialul de bioacumulare / bioconcentrare a<br />
substanţelor organice şi anorganice în lantul trofic. O altă cale<br />
de interceptare a compusilor organici este prin inhalare. La<br />
temperaturi specifice sezonului estival mirosul zonelor puternic<br />
contaminate produce o stare generală proastă locuitorilor si<br />
efecte pe termen lung cum ar fi incidenţa crescută a cancerului<br />
de piele, laringeal si bronhial. De asemenea, substantele au<br />
pătruns în apa subterană, care este utilizată în consumul<br />
casnic.<br />
Concluziile analizei critice a cunoaşterii<br />
În urma analizei, <strong>din</strong> care mai sus au fost prezentate doar principalele coordonate,<br />
s-au diferenţiat urmatoarele concluzii:<br />
XI
Change language