Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Dr. AURORA DANIELA NEAGOE Universitatea din ... - CESEC
Erfolgreiche ePaper selbst erstellen
Machen Sie aus Ihren PDF Publikationen ein blätterbares Flipbook mit unserer einzigartigen Google optimierten e-Paper Software.
Teză de doctorat, autor Aurora Daniela Neagoe<br />
unor concentraţii de fond. Fiecare metal poate fi caracterizat de un factor de<br />
perturbare<br />
antropogena, definit ca raportul <strong>din</strong>tre intrările naturale anuale globale şi cele<br />
antropice. Pb, Cd, Cu si Zn au cei mai ridicaţi factori de perturbare antropogenă, şi<br />
intră în categoria metalelor de primă importanţă ecotoxicologică, alături de Hg, care<br />
are un factor subunitar, dar este foarte toxic. Poluarea cu metale are multiple surse,<br />
între care cele asociate activitaţilor industriale sunt de primă importanţă. Scara de<br />
manifestare este locală in cazul ecosistemelor terestre, datorită posibilitaţilor reduse<br />
de dispersie, dar poate deveni regională în cazul antrenării poluanţilor în sistemele<br />
fluviale.<br />
Zona Rositz nu a fost contaminată în mod direct cu metale grele. Procesul<br />
tehnologic de obţinere si prelucrare a grudonului poate induce însa o contaminare a<br />
acestora cu metale, reflectată si de produşii secundari. Datorită faptului ca impactul<br />
PAHs este mult mai puternic, efectul poluării cu metale nu a putut fi decelat în mod<br />
direct. S-a impus, ca urmare, efectuarea unui studiu cu privire la distribuţia şi<br />
acumularea metalelor în sistemul actual.<br />
Un aspect important este ca una <strong>din</strong>tre tehnologiile de remediere propuse pentru<br />
eliminarea compusilor organici <strong>din</strong> solul poluat este tratarea termică<br />
(decontaminarea). Aceasta duce la creşterea concentraţiilor metalelor, ceea ce ar<br />
putea restricţiona utilizarea solului decontaminat pentru practici agricole datorita<br />
posibilei bioacumulări (pentru a testa această ipoteză au fost efectuate experimente<br />
de bioacumulare a metalelor <strong>din</strong> solul decontaminat).<br />
Tabelul 1 Situaţia contaminării cu gudron în zona industrială Rositz<br />
Tipul de<br />
deteriorare<br />
Sursa deteriorării,<br />
istoricul problemei<br />
Contaminarea solurilor cu gudron şi produsi secundari ai<br />
prelucrării acestuia.<br />
Rositz a fost cel mai mare centru de prelucrare a cărbunelui şi<br />
petrolului <strong>din</strong> landul Thuringia. Din 1917 pâna la inchiderea<br />
fabricilor, in 31.12.1990, au fost prelucrate în zona 19 mil. tone<br />
gudron si 10 mil. tone petrol. Neglijenţa in producţie, ignoranţa<br />
şi distrugerile <strong>din</strong> timpul celui de al doilea razboi mondial au<br />
X