Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

VI a. Chr. sporesc considerabil în sec. IV-III a. Chr. La Buţeni s-a constatat prezenţa amforelor
de Thasos 17 , de Sinope 18 şi de Heracleea Pontică 19 şi a două fragmente din veselă de lux
acoperită cu fi rnis negru, care includ aşezările în limita sec. IV-III a. Chr. (Pl. 9.1-6). Unul din
pereţi poartă pe suprafaţa exterioară o incizie în forma literei „X” aplicată înainte de ardere.
Datarea este dovedită şi prin contextul descoperirilor similare de la Hansca 20 , Stolniceni 21 , Horodca,
Dănceni, Suruceni 22 , ca să nu pomenim decât aşezările din zona limitrofă în care s-au
practicat mai mult sau mai puţin săpături arheologice. Aceasta demonstrează consolidarea la
această perioadă a legăturilor locuitorilor acestor aşezări cu reprezentanţii celei mai avansate
culturi din Antichitate. Amforele, fi ind nu o marfă în sine, ci un ambalaj, erau utilizate încă mult
timp după epuizarea conţinutului său iniţial. Astfel, la Buţeni au fost descoperite două mânere
de amforă care au fost utilizate de populaţia locală în calitate de lustruitoare (Pl. 9.4-5).
Pe suprafaţa aşezărilor au fost identifi cate aglomeraţii de lut ars şi cenuşă, indici siguri ai
unor complexe locative şi gospodăreşti distruse în urma lucrărilor agricole (Pl. 9.7-9).
În baza materialului descoperit conchidem că elementele de bază ale culturii caracterizează
populaţia nord-tracică, care a dăinuit timp îndelungat cu menţinerea caracterelor specifi
ce cu distincţie netă de cele ale populaţiilor intruse, în primul rând, pentru această perioadă,
de cele scitice.
În fi nal, de pe teritoriul comunei, în curtea unul sătean a fost recuperat cu ocazia săpării
unei gropi un vas confecţionat dintr-o pastă de lut grosieră, având o ardere neuniformă şi
incompletă, pe suprafaţa căruia a fost aplicat cu un beţişor un ornament în formă de linii văluroase
(Pl. 10.1). Vasul poate fi încadrat într-o perioadă cronologică largă corespunzătoare
Evului Mediu timpuriu.
La extrema de est a comunei Buţeni, în apropierea drumului care duce spre Moleşti, între
două văi cu pinteni formaţi de alunecările de teren, a fost surprinsă o conductă din ţevi de lut
ars, construită posibil în sec. XIX – începutul sec. XX. Aceasta făcea legătura cu un puţ de pe
marginea drumului, alimentând cu apă potabilă locuitorii din sat (Pl. 10.2).
Cercetările ulterioare, prin săpături arheologice, vor veni să precizeze aceste concluzii
preliminare acumulate în timpul perieghezelor.
ZUSAMMENFASSUNG
ERGEBNISSE ARCHÄOLOGISCHER BEGEHUNGEN
BEI BUŢENI, RAION HÂNCEŞTI
Als Resultat archäologischer Prospektionen in der Gemarkung Buţeni konnten mehrere
archäologische Fundstellen identifi ziert werden, an deren Oberfl äche umfangreiches Fundmaterial
gesammelt wurde, das zur Cucuteni-Tripolie-Kultur und zur Getischen Kultur des 4.-3.
Jhs. v. Chr. zuzuordnen ist. Die Funde der Cucuteni-Tripolie-Kultur sind wenig repräsentativ
und in einem Erhaltungszustand, der keine präzise chronologische Eingliederung erlaubt. Unter
den Stücken der getischen Kultur (4.-3. Jh. v.Chr.) lassen sich einige Angriffs- und Verteidigungswaffen,
Arbeitsgeräte und Schmuck identifi zieren. Der größte Teil des Fundguts besteht
aus handgeformter Keramik mit reichhaltig verzierter Oberfl äche, deren Entsprechungen aus
anderen Fundstellen des 4.-3. Jhs. v. Chr. bekannt sind. Diese Datierung wird durch Ampho-
17
BRAŠINSKIJ 1984, 149-152; ARNĂUT 2003, 93-96.
18
CONOVIC 1998, 21-25; ARNĂUT 2003, 99-100.
19
VASILENKO 1974, 3-29; ARNĂUT 2003, 96-99.
20
NICULIŢĂ, Rikman 2004, 190-195.
21
ARNĂUT, URSU-NANIU 2008, 31-40.
22
ARNĂUT 2003, 93-100, 383.
– 88 –