Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Din bronz au fost confecţionate o piesă, posibil o aplică nefi nisată, lipsindu-i orifi ciile de
legare (Pl. 5.2), şi o bucată de sârmă de circa 9 cm lungime, care avea forma plată în secţiune
(Pl. 5.3). Ceea ce s-a putut recupera prin prospecţiunea aşezărilor ţine şi de dovada practicării
metalurgiei fi erului şi a bronzului pe loc, descoperindu-se multipli bulgări de reziduuri, zgură şi
de ceramică cocsifi cată (Pl. 5.5-7).
Din categoria pieselor de podoabă se evidenţiază o mărgică de culoare albă confecţionată
dintr-o pastă calcaroasă, având forma aproape sferică şi un orifi ciu cu diametrul de circa
2 mm (Pl. 5.4).
Pe suprafaţa aşezării au fost recuperate 12 fusaiole (întregi sau fragmente) de diferite
forme, fapt care ne indică, pe de o parte, practicarea largă a torsului în mediul locuitorilor acestei
aşezări, iar pe de altă parte, un grad sporit de distrugere a stratului cultural în urma lucrărilor
agricole, fi ind probabil distruse construcţiile locative (Pl. 5.8-18). Fusaiolele sunt confecţionate
dintr-o pastă grosieră, având o ardere incompletă şi neuniformă, culoarea lor variază de
la cenuşiu-deschis la cenuşiu-închis sau brun. Formele lor sunt diverse: bitronconice, ovale
sau, într-un caz, ovală cu zona orifi ciilor evidenţiată în exterior, toate îşi găsesc similitudini şi
in inventarul altor aşezări din sec. V-III a. Chr. Ca, spre exemplu, cele din zona Saharna 13 . Din
rândul fusaiolelor se evidenţiază un fragment de la o piesă de formă ovală cu diametrul de
circa 4,5 cm, diametrul orifi ciului de 0,5 cm, care a fost confecţionată dintr-o rocă dură, fi ind
foarte calitativ şlefuită pe suprafaţa exterioară. Utilitatea ei rămâne incertă, presupunerea că
ar fi o pare componentă a unui sceptru provoacă rezerve din cauza orifi ciului mult prea îngust
pentru înmănuşare (Pl. 5.16). Din lut însă au fost confecţionate cele 5 rondele descoperite, din
care două mai păstrau doar jumătate din forma iniţială. Rondelele aveau forma unei pastile,
culoarea cafenie-cenuşie sau cărămizie şi diametrul variind între 2,2 şi 3 cm (Pl. 6.1-5).
Pe lângă tors şi ţesut, periegeza a scos în evidenţă şi o altă ocupaţie, şi anume prelucrarea
osului, prin descoperirea a câtorva fragmente cu urme evidente de prelucrare (Pl.. 6.6-7).
Cea mai diversă şi mai abundentă categorie a fost materialul ceramic identifi cat pe suprafaţa
acestor aşezări. La suprafaţă au fost culese mai multe fragmente de ceramică modelată
cu mâna şi la roata olarului. Aceste fragmente fac să recunoaştem un sortiment bogat de
categorii şi tipuri de vase. Categoriile şi tipurile de vase descoperite au rezultat din evoluţia
fi rească a formelor întâlnite la tracii timpurii. Tendinţele păstrează aceeaşi tehnică şi acelaşi
sistem decorativ. Au fost descoperite categorii şi tipuri de vase printre care se evidenţiază cele
utilizate la etalarea alimentelor (castroane şi fructiere), la servitul bucatelor (diverse tipuri de
străchini) sau la băit (căni, urcioare, recipiente, cu cioc pentru scurgerea). Un alt grup de vase
de dimensiuni mari (tronconice, piriforme, chiupuri), cu suprafaţă mai mult sau mai puţin netedă,
cu sau fără urmă de ardere, lustruite şi ornamentate cu variante mult mai complexe de
decor în relief, au îndeplinit, probabil, funcţia de vase de provizii (Pl. 7).
Se întâlnesc şi recipiente modelate cu acurateţe, conform unor „standarde”, cu decorul
caracteristic. Particularităţile sunt atestate în repertoriul diverselor zone (central-nordică 14 , Podişul
Central Moldovenesc 15 şi zona Bugeacului 16 ), presupun produse lucrate în ateliere de
olărie specializate. Acelaşi lucru îl considerăm valabil şi pentru ceramica modelată la roata
olarului. Probabil, centre specializate în tehnologia prelucrării ceramicii au existat şi în aşezările
geto-dacice din împrejurimile comunei Buţeni. Ornamentarea vaselor este caracteristică
culturii getice din sec. V-III a. Chr., şi anume brâie simple, brâie alveolate, proeminente de
diferite forme, uneori însoţite de orifi cii, şiruri de alveole etc. (Pl. 8).
Încadrarea cronologică a pieselor documentate este susţinută şi prin categoriile de vestigii
descoperite la suprafaţa aşezării. Importurile de amfore, care în zonă îşi fac apariţia în sec.
13
NICULIŢĂ, ZANOCI, ARNĂUt 2008, 370-373.
14
FLORESCU, FLORESCU 2005, 87-94; ŞOVAN, IGNAT 2005, 35-49.
15
NICULIŢĂ 1987, 47; NICULIŢĂ, ZANOCI, ARNĂUT 2008, 45-46, 83-87.
16
VANČUGOV, NICULIŢĂ, SÎRBU et all. 2004, 276-278.
– 87 –