Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

ile (în mod obişnuit 2-3 m în lăţime) şi sunt ridicate din piatră sumar fasonată sau nefasonată,
legată cu pământ ce conţinea lut.
În secolele IV-III a. Chr., în regiunile unde piatra se întâlneşte mai puţin, după aceeaşi
tehnică de construcţie au fost ridicate ziduri din cărămidă. Astfel de fortifi caţii au fost atestate
la sud de Carpaţi, mai ales, în Oltenia. Actualmente ziduri din cărămidă sunt atestate la fortifi -
caţiile de la Coţofenii din Dos - faza I 79 , Bâzdâna-Cetate - faza II 80 , Căscioarele 81 etc.
Concluzii
În baza celor expuse mai sus, constatăm că elementele defensive ale cetăţilor din secolele
VII/VI-III a. Chr., din spaţiul est-carpatic au structură complexă şi destul de diversă, care
variază de la un sit la altul. Cu toate acestea, se observă o serie de criterii comune care se
manifestă în tot arealul cercetat. De asemenea, sunt atestate şi multiple tradiţii constructive
(materialul şi tehnica de construcţie), de provenienţă autohtonă, care îşi au originea încă la
sfârşitul epocii bronzului, începutul Hallstatt-ului.
Pe lângă elementele tradiţionale, în secolele IV-III a. Chr. îşi fac apariţia construcţii defensive
de o altă natură, cum ar fi zidurile din piatră sau cărămidă de tip isodom. Prezenţa
acestora constituie rezultatul unor infl uenţe mediteranieene, realizate şi prin intermediul coloniilor
greceşti de pe litoralul de nord-vest al Pontului Euxin 82 . Preluarea unor tehnici şi concepte
de edifi care a sistemului defensiv din lumea greacă este documentată în această perioadă
şi în alte regiuni populate de comunităţile barbare ale tracilor de sud 83 , ilirilor 84 , celţilor 85 ş.a.
79
ZIRRA, CONOVICI, TROHANI 1993, 92-98.
80
TĂTULEA 1984, 95-96.
81
ŞERBĂNESCU 1996, 25.
82
ZANOCI, BANARU 2009, 136-137.
83
ČICIKOVA 1976, 15-31; GOČEVA 1976, 34-36.
84
ISLAMI 1972, 18-27; ISLAMI 1984, 11-17.
85
DEHN 1958, 34; KIMMIG 1988, 145-153.
– 38 –