Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Zidurile incluse în subvarianta IV.2.b constau din două paramente de piatră şi emplecton
din piatră şi pământ 68 . Pentru moment, în spaţiul est-carpatic, în secolele IV-III a. Chr. este
cunoscută o singură fortifi caţie apărată cu o astfel de construcţie defensivă – Butuceni.
La Butuceni zidul din piatră a fost utilizat în acelaşi timp (faza a II-a de fortifi care) cu zidul
din lemn, piatră şi pământ, amintit mai sus, cu care constituia un sistem defensiv integru.
Vestigiile zidului au fost descoperite la o distanţă de 13 m la est de poarta de intrare şi se
prezintă sub forma unei temelii, clădită din piatră de calcar. Zidul întretăia promontoriul de la
nord – nord-est la sud – sud-vest, în sectorul cel mai îngust al promontoriului, unde lăţimea
lui nu depăşea 24-26 m. De la zid s-a păstrat, doar partea lui inferioară până la înălţimea 0,7-
1,1 m, pe o lungime de 18 m (fi g. 15). Desigur că în perioada funcţionării, lungimea zidului ar
fi fost mai mare, atingând circa 21-22 m. Construcţia defensivă prezintă doi pereţi de piatră,
amplasaţi paralel unul faţă de altul. Primele două rânduri ale fundamentului zidului au fost
ridicate din blocuri de piatră, de formă dreptunghiulară, prost cioplite, aranjate cu grijă şi lipite
cu mortar din lut amestecat cu nisip. Dimensiunile acestor blocuri variază între 0,3×0,5×0,8
m şi 0,4×0,5×1,5 m. Rândurile de sus sunt zidite din pietre mai mici şi cărămidă. Cărămida
era confecţionată din lut amestecat cu iarbă şi paie şi avea o ardere incompletă şi neuniformă.
S-a păstrat doar un exemplar întreg, care avea o formă rectangulară cu dimensiunile
de 0,12×0,30×0,37 m. Spaţiul dintre pereţi a fost umplut cu bucăţi mici de piatră, prundiş şi
pământ bine tasat. Lăţimea zidului era de 1,6 m. Capătul de sud al zidului prezintă un perete
din piatră clădit în aceiaşi manieră, cu lungimea de 7,25 m, fi ind axat perpendicular pe zid,
formând un bastion care fl anca cetatea atât din partea de sud, cât şi din est. Ţinând cont de
ruinarea versantului stâncos de nord – nord-est al promontoriului, este greu de a determina
caracterul constructiv pe această latură a zidului 69 .
Acest zid avea menirea să apere cetatea de o lovitură frontală. Accesul era posibil numai
ocolind capătul de sud al zidului. Astfel, cel care intra în cetate era expus loviturilor ostaşilor
plasaţi pe zid 70 .
În secolele IV-III a. Chr., ziduri din piatră cu două paramente se întâlnesc şi în alte arii
populate de traco-geţi. De exemplu, în zona istro-pontică o astfel de cetate a fost cercetată
la Satu Nou „Valea lui Voicu” 71 , iar în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre – la Căscioarele „D’aia
parte” 72 .
În spaţiul de la sud de Dunăre (Bulgaria de Nord-Est), numărul aşezărilor din secolele
IV-III a. Chr., fortifi cate cu zid din piatră, este mai considerabil. Aici au fost descoperite astfel
de cetăţi la Nisovo 73 , Sborjanovo 74 etc. De regulă, zidurile sunt construite din piatră legată cu
lut şi mai păstrează în prezent înălţimea de 1,0-1,5 m. Partea exterioară a zidurilor era clădită
din blocuri prost cioplite, iar cea interioară şi emplectonul – din pietre mai mici legate cu lut.
Zidurile din piatră cu mortar din lut vor căpăta o largă răspândire la nord de Dunăre în
epoca Latène II şi III. Asemenea fortifi caţii au fost cercetate la Cetăţeni 75 , Covasna-Cetatea
Zânelor 76 , Bâtca Doamnei 77 - faza II, Moineşti 78 etc. Zidurile acestor cetăţi au dimensiuni varia-
68
Tipul III după RUSTOIU 1993, 180, 182, fi g. 2/3.
69
NICULIŢĂ, TEODOR, ZANOCI 2002, 36, fi g. 53, foto 2.
70
Având în vedere faptul că inamicul purta scutul în mâna stângă, partea dreaptă, dinspre zid, rămânea neprotejată.
71
CONOVICI, EREMIA 1999, 198.
72
ŞERBĂNESCU 1996, 25.
73
DREMSIZOVA-NELCHINOVA 1972, 335-340.
74
ČIČIKOVA 1994, 34.
75
RUSTOIU 1993, 182.
76
CRIŞAN, SÎRBU, POPESCU 2003, 51-72.
77
GOSTAR 1969, 10-14.
78
CĂPITANU, URSACHI 1986-1987, 53-69.
– 37 –