Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Cercetările de la situl Horodca Mică se afl ă încă la un stadiu incipient. Însă, este cert
faptul că au existat mai multe etape de fortifi care a cetăţii. Într-o primă fază, fi ind construit
un zid cu lăţimea de circa 4,3 m, constituit din patru şiruri paralele de pari, de la care s-au
păstrat gropile săpate în nivelul antic de călcare, precum şi fragmentele de lemn carbonizat.
Construcţia, edificată în aşa mod, a fost umplută cu pământ, tasat în aşa-numita tehnică a
„straturilor alternative” 32 .
Zidul de lemn cu emplecton, mai ales cel cu două paramente va fi utilizat în această perioadă
(sec. VII/VI-III a. Chr.) şi în regiunile de la sud de Carpaţi – Căscioarele „D’aia parte”,
Albeşti, Bâzdâna-Cucuioava, Orbeasca etc 33 .
Cu ziduri similare au fost fortifi cate mai multe cetăţi din perioada anterioară (HaA-HaC),
cum ar fi Saharna Mare 34 din arealul culturii Cozia-Saharna sau Bozna 35 , Ciceu Corabia 36 , Teleac
(laturile de sud, nord şi vest) 37 etc. din cultura Gáva-Holihrady.
Astfel de ziduri continuă să fi e utilizate şi în secolele II a. Chr. - I p. Chr. atât în spaţiul
est-carpatic – Barboşi 38 , Brad şi Răcătău 39 , cât şi în alte teritorii locuite de comunităţile dacogetice
40 . Dimensiunile acestora sunt diferite, tehnica de edifi care rămânând aceeaşi: bârne înfi
pte vertical în sol, dispuse în două rânduri paralele, între care a fost depus pământ bătătorit.
Grosimea acestor ziduri variază de la 0,6-0,8 m la Brad, până la 5,5-6,0 m la Barboşi.
III. Zid combinat
Termenul de zid combinat (fi g. 3/5) se propune pentru aşa-numitele „valuri cu palisade”.
Acestea constau din două părţi componente. La bază, din sol, de regulă, cu o coezivitate
sporită (argilă) era ridicat un nucleu (platformă) de formă trapezoidală sau elipsoidală. Lăţimea
acesteia la bază este cuprinsă între 6 şi 12 m, iar înălţimea – de 1-3 m. Pe platformă era
edifi cat un zid din lemn cu două paramente şi emplecton, similar celor descrise mai sus. Cu
astfel de construcţii defensive au fost apărate siturile de la Cotu-Copălău (faza II) 41 , Mereşti 42 ,
Potârca (faza II) 43 , Stânceşti etc.
De exemplu, vestigiile construcţiilor defensive de la cele două cetăţi de Stânceşti 44 se
prezintă sub forma unor „valuri” cu lungimea de 750 m (Cetatea I) şi 1400 m (Cetatea II). „Valul”
Cetăţii I are actualmente lăţimea la bază de 18-24 m şi înălţimea de circa 5 m. La Cetatea
II ruinele zidului se extind în partea de jos pe o porţiune de 18 m, înălţându-se până la 3,1 m.
Ambele construcţii defensive au la bază câte un nucleu de formă trapezoidală cu lăţimea de
12 m (Cetatea I) şi 9 m (Cetatea II), înălţimea lor fi ind de 3 m (Cetatea I) şi 1,1 m (Cetatea II).
Ambele platforme au fost realizate din argilă şi foarte bine tasate. Se presupune că la edifi carea
lor putea fi utilizat şi lemnul „cu menirea de a întări şi asigura stabilitatea valului”. Peste
aceste nuclee au fost ridicate, după cum presupun autorii investigaţiilor arheologice, „palisade
masive” 45 – ziduri din lemn cu două paramente.
32
MUNTEANU et al. 2009, 21, 22.
33
SÎRBU, TROHANI 1997, 515.
34
NICULIŢĂ, ZANOCI, BĂŢ 2009, 41-43.
35
VASILIEV 1993, 47.
36
VASILIEV, GAIU 1980, 35.
37
VASILIEV, ALDEA, CIUGUDEAN 1991, 29-31.
38
SANIE 1987, 109.
39
URSACHI 1995, 99, 104.
40
GLODARIU 1983, 61.
41
ŞOVAN, IGNAT 2005, 31, 32, pl. 24.
42
POPOVICI, IGNAT 1981, 548-549.
43
MATVEEV 2004, 115, fi g. 3.
44
La Stânceşti au fost identifi cate două incinte adiacente, numite Cetatea I şi Cetatea II.
45
FLORESCU, FLORESCU 2005, 131-139, fi g. 13-19.
– 34 –