Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

cromaticii specifi ce vaselor ceramice descoperite în mediul culturilor Gáva-Holihrady 8 şi Corlăteni-Chişinău
9 , care ar putea indica că arderea vaselor putea fi petrecută în gropi în atmosferă
oxidantă sau reducătoare.
Pentru verifi carea ipotezei despre „contextul tehnologic” al complexului compus din gropile
19 şi 21 de la Saharna-Ţiglău, în primăvara anului 2009 a fost organizat un experiment
arheologic.
Bazându-se pe rezultatele şi metodologia unor experimente realizate, cu privire la tehnicile
şi complexele de ardere a vaselor din diferite epoci 10 , în parcul preistoric Saharna-Ţiglău,
s-a testat funcţionalitatea tehnologică a gropilor unite cu galerie-canal la bază pentru arderea
unei colecţii de replici de vase de lut ale culturii Cozia-Saharna (Fig. 2-3).
Rezultatele experimentului
1. În urma realizării experimentului s-a constat că utilizarea unor asemenea complexe în
scopul arderii vaselor ceramice permite ridicarea bruscă la temperaturi destul de înalte, care
pot depăşi pragul de 700 C˚11 . Despre aceasta ne relatează petele de culoare roşie aprinsă pe
suprafaţa vaselor, obţinute în urma eliminării oxizilor de fier – hematită (Fe 2
O 3
) în atmosfera
de ardere oxidantă, sau magnetită (Fe 3
O 4
), de culoare închisă, unde atmosfera de ardere a
recipientelor a fost reducătoare (Fig. 4/3-4). În perioada de apogeu, temperatura de ardere în
interiorul gropi a ajuns la circa 1000 C˚, ca urmare pereţii vasului-chiup s-au sinterizat.
2. Dotarea gropii de ardere cu un tunel-galerie de acces (Fig. 3/4) şi reglare a tirajului
de aer permite crearea unei atmosfere de ardere atât oxidante, cât şi reducătoare, chiar şi în
cazul când gura gropii putea fi acoperită (Fig. 4/1). Proces care a permis utilizarea unei cantităţi
minime de combustibil (Fig. 2/1) pentru ridicarea şi menţinerea unei atmosfere de ardere
a vaselor pe parcursul a circa 8 ore, fără intervenţii ulterioare. Datorită penetrării oxigenului
prin tunel în groapă pe parcursul perioadei de ardere, combustibilul (paie, crengi, buşteni) a
ars uniform şi completamente (Fig. 4/2), ceea ce a permis menţinerea relativ constantă a temperaturii
mediului de ardere.
3. Simplitatea conceptului tehnologic al acestor gropi cu tunel, descoperite la Saharna-
Ţiglău, permite utilizare a unor astfel de complexe pentru arderea produselor olăritului de mai
multe ori 12 , fără reparare sau amenajare suplimentară, cum se presupune că s-ar proceda în
cazul unor probabile cuptoare specializate de ardere a ceramicii 13 .
Aceste observaţii experimentale pot sprijini ideea compatibilităţii unor complexe de gropi
unite cu tunel-galerii la bază descoperite la Saharna-Ţiglău cu unele cunoştinţe tehnologice
necesare proceselor de ardere a vaselor confecţionate de locuitorii acestei aşezări în perioada
timpurie a primei epoci a fi erului.
În concluzie, putem presupune că, în cadrul comunităţilor culturale de tip Cozia-Saharna
din aşezarea Saharna-Ţiglău, meşterii-olari puteau utiliza fi e gropile simple sau instalaţii mai
complexe pentru arderea diverselor produse ale olăritului, diversitatea căruia distinge sortimentul
ceramic bogat decorat de la Saharna-Ţiglău de numeroasele descoperiri ceramice din
zona Nistrului Mijlociu 14 .
8
LÁSZLÓ 1994, 65-66;
9
LÁSZLÓ 1994, 111-112;
10
PETRESCH 1986; PFAFFINGER, PLEYER 1990; LÜDTKE, DAMMERS 1990, 1995; BÖTTCHER, BÖT-
TCHER 1991; 1996; LEINEWEBER 1994; DERIU 2009;
11
BIEL, KLONK 1994, 25.1;
12
Experimentul a fost repetat de echipa experimentală, compusă din studenţii Facultăţii de Istorie şi Filozofi e a
Universităţii de Stat din Moldova, de trei ori.
13
KAŠUBA 2000, 464;
14
NICULIŢĂ, NICIC 2008;
– 21 –