Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

CONSIDERAŢII EXPERIMENTALE PRIVIND „GROPILE-CUPTOARE”
DIN AREALUL CULTURII COZIA-SAHARNA
Andrei NICIC, Sergiu HEGHEA
Studierea sortimentului ceramic bogat decorat cu diverse motive incizate şi imprimate
caracteristice descoperirilor de tip Cozia-Saharna s-a bucurat de o atenţie deosebită în literatura
de specialitate 1 . Aceasta se datorează în primul rând diversităţii motivelor decorului şi
formelor ceramice, care caracterizează civilizaţia primei epoci a fi erului din regiunea Nistrului
de Mijloc pe fundalul manifestărilor culturale similare cu ceramică imprimată răspândite în
Europa de Sud-Est 2 .
În aşa mod, interesul manifestat faţă de olăritul culturii Cozia-Saharna s-a redus la abordarea
unor aspecte legate de analiza arheologică a formelor de vase, stilistica şi motivele decorului
geometric 3 şi, mai rar, s-a insistat asupra abordării tehnicilor şi procedeelor de realizare
a decorului incizat şi imprimat 4 .
Subiectul propus pentru discuţie prezintă o încercare de abordare experimentală a unor
procedee şi tehnici de ardere a ceramicii culturii Cozia-Saharna din perioada timpurie a primei
epoci a fi erului din zona Nistrului de Mijloc. Prilej pentru aceasta a servit descoperirea la
Saharna-Ţiglău, în decursul campaniei din anul 2008, a multiple complexe arheologice, din
care un interes deosebit prezintă două gropi alăturate unite la bază printr-o galerie-tunel cu
secţiunea semicirculară (Fig. 1/1).
Prima groapă (C 22, Gr.19) 5 are în plan o formă ovală cu diametrele de 1,2x1,5 m. În profi
l are o formă de clopot, cu fundul neregulat, înclinat spre extremitatea de nord, cu pereţii rotunjiţi
şi gura cilindrică (fi g. 1/2). Ad.=0,9-1 m, D max
=1,9 m, D gur
=1,3 m. În extremitatea de nord,
la fund groapa este prevăzută cu un tunel semioval în secţiune cu dimensiunile de 0,4x0,5 m
şi lungime de 1,6 m, care se unea cu C 24, Gr. 21 (Fig. 1/4). În zona de joncţiune cu groapa
21, tunelul se lărgeşte până la 1 m, formând un prag de 0,2 m. În regiunea gurii tunelului se
observă urme de arsură. A doua groapă, C 24, Gr. 21, de asemenea are o formă de clopot cu
partea inferioară tronconică şi gât cilindric: Ad.=0,92 m, D max
=1,4 m, D gur
=1 m (Fig. 1/3, 5). În
interiorul gropii sunt sesizate urme de arsură, pereţii având o culoare cărămizie.
Ambele gropi descoperite la Saharna-Ţiglău prezintă probabil un complex cu destinaţie
tehnologică, şi nu menajeră. Funcţionalitatea tunelului-galerie care uneşte la bază cele două
gropi ar pune în evidenţă practicarea de către meşterii-olari din mediul culturii Cozia-Saharna,
a unor instalaţii specializate pentru procedeele de ardere a ceramicii. În favoarea acestei
supoziţii pot servi urmele de cenuşă în regiunile gurilor tunelurilor şi culoarea cărămizie a
pereţilor gropii 21. Prezenţa unor „gropi de ardere” este bine documentată în cadrul culturii
Cozia-Saharna, având de regulă o formă de clopot cu fundul lipit cu lut sau sunt prevăzute în
interior cu instalaţii complexe „de producţie” pentru arderea ceramicii (Saharna şi Alcedar) 6 .
Lipsa unor cuptoare specializate de ars ceramica în perioada timpurie a primei epoci
a fi erului în nord-vestul Pontului Euxin este explicată de unii cercetători prin existenţa unor
tehnologii primitive de ardere a vaselor în gropi 7 . Această idee poate fi susţinută de analiza
1
MELJUKOVA 1982; LÁSZLÓ 1969, 1972; HÄNSEL 1976; ICONOMU 1996; KAŠUBA 2000; NICULIŢĂ, NI-
CIC 2007, 2008;
2
MORINTZ 1987, 65; HÄNSEL 1976; JUGĂNARU 2005;
3
MELJUKOVA 1982; ICONOMU 1996; KAŠUBA 2000; NICULIŢĂ, NICIC 2007, 2008;
4
LÁSZLÓ 1969; NIČIK, AILINKAI 2003; AILINCĂI, NICIC, JUGĂNARU, DOBRINESCU 2004-2005;
5
Conform numerotării complexelor arheologice după planul de săpătură.
6
LEVIŢKI 1994, 180; KAŠUBA 2000, 454, 463;
7
JUGĂNARU 2005, 29;
– 20 –