Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

lurgice Derbeden’-Lobojkovka 60 , şi nu invers, după cum încearcă să susţină V.I. Kločko 61 şi
Ja.P. Gerškovič 62 .
Cât priveşte răspândirea unor elemente care au tangenţe tipologice cu cele de tip Lobojkovka-Golovurov
şi în Asia Centrală 63 , acestea îşi găsesc explicaţii în cadrul proceselor
legate de fenomenul centrului cultural-genetic volgo-uralic 64 .
În susţinerea acestui model, vin şi descoperirile artefactelor de tip Lobojkovka-Golovurov
din zona est-carpatică şi de la Dunărea de Jos, care corelează cu epicentrul de formare al
culturii Noua şi cel al faciesului Coslogeni şi care au constituit prototipurile celturilor 65 , secerilor
cu cârlig 66 , pumnalelor cu peduncul şi lamă foliformă 67 şi a altor categorii funcţionale 68 din
spaţiul carpato-dunărean.
Toate cele menţionate evidenţiază, pe de o parte, originea răsăriteană a tradiţiilor de
prelucrare a metalelor din cadrul culturii Noua 69 , iar pe alta, faptul că elementele de origine
Sejma-Turbino şi cele est-europene, atât din cadrul tradiţiilor de prelucrare a metalelor ale
culturii Noua (grupa Rădeni-Deleni) 70 , cât şi ale culturii Sabatinovka (grupa de complexe sau
focarul Lobojkovka-Golovurov) 71 , sunt caracteristice fazelor timpurii ale acestora.
În afară de aceasta, faptul că grupa est-carpatică Rădeni-Deleni aparţine, din punct de
vedere tipologic, tradiţiilor focarului de prelucrare a metalelor Lobojkovka-Golovurov scoate
în evidenţă că acestea din urmă au prioritate cronologică şi constituie substratul focarului
Krasnomajak 72 sau al zonei metalurgice Râşeşti-Krasnyj Majak 73 .
Aceste constatări sunt susţinute şi de descoperirile de tipare şi piesele de bronz din
cadrul aşezărilor culturii Sabatinovka, în care predomină nu tipurile caracteristice focarului
Ingul-Krasnyj Majak, sincronizat cu această cultură 74 , ci cele specifi ce preponderent focarului
Zavadovka-Lobojkovka, fi ind evidenţiată în baza acestor date, o suprapunere teritorială a ariei
de răspândire a acestor două focare în accepţiunea lui E.N. Černych, precum şi necesitatea
revizuirii atât a arealelor, cât şi a raportului cronologic dintre acestea 75 .
La rândul lor, toate aceste fapte întră în contradicţie cu modelul propus de Ja.P. Gerškovič
76 despre formarea focarului Lobojkovka drept rezultat al legăturilor şi interacţiunilor între
complexul cultural Sabatinovka-Noua-Coslogeni şi faciesurile vestice ale comunităţii culturalistorice
Srubnaja, aducând argumente în plus atribuirii acestuia fazei timpurii a culturii Sabatinovka
77 .
În susţinerea celor menţionate vin şi rezultatele analizei altor categorii de materiale, cum
ar fi habitatul, ritul funerar ş.a., care au scos în evidenţă apartenenţa fondului cultural de bază
60
BOČKAREV 1994, 72-73; 2002, 117.
61
KLOČKO 1994, 119.123-124; 1997, 12.
62
GERŠKOVIČ 2001-2002, 605-606.
63
KLOČKO 1994, 119.123-124; 1997, 12; GERŠKOVIČ 2001-2002, 605-606.
64
BOČKAREV 1991; 1995; 2002, 116-117.
65
BOČKAREV 2002, 117; DERGAČEV 1997, 21-29; 2002, 141-146; 165-166; DERGACEV 1997, 142-146;
UŠURELU 2010, 22-67.
66
TALLGREN 1926, 192; DERGAČEV, BOČKAREV 2002, 188-226; 2006, 229-277.
67
LESKOV 1981, 43-45. Taf. 15; DERGAČEV 2002, 123-131.
68
BOROFFKA 1997, 564-567.
69
DERGAČEV 1997, 44-51; 2002, 136-165; DERGACEV 1997, 154-157; BOČKAREV 2002, 117-118; UŞURE-
LU 2005a, 72-75; 2005b, 238-242; 2005c, 51-54.
70
UŞURELU 2005a, 72-75; 2005b, 238-242.
71
BOČKAREV, LESKOV 1980, 51-85; LESKOV 1981, 33-101; BOČKAREV 2002, 117.
72
KLOČKO 1995, 151-152.
73
BOČKAREV 1994, 71-72.
74
ČERNYCH 1976, 178-185.
75
SIKORSKIJ, ELISEEV, KLIUŠINCEV 1997, 64-69.
76
GERŠKOVIČ 2001-2002, 605-606.
77
BOČKAREV 1975, 12; 1994, 71-72; 2002, 117-118; BOČKAREV, LESKOV 1980, 69; LESKOV 1981,96.
– 15 –