Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

La rândul său, într-un caz, V.I. Kločko pune apariţia discutatei grupe, sau a focarului Zavadovka-Lobojkovka
în accepţiunea lui E.N. Černych, în legătură cu purtătorii culturii Sosnickaja.
În afară de aceasta, este subliniat şi faptul că aceste tradiţii de prelucrare a metalelor ar
fi preluate de purtătorii culturii Srubnaja târzie şi răspândite spre est până în regiunea vestică
a Kazahstanului 47 .
Mai recent, V.I. Kločko include complexele de tipare de tip Golourov şi depozitele de
bronzuri de tip Lobojkovka într-un focar numit Golovurov-Lobojkovo, atribuindu-l culturilor Belogrudovka,
Lebedovka şi Bondaricha şi sincronizându-l cu focarul Krasnomajak, ultimul atribuit
complexului cultural Sabatinovka-Noua-Coslogeni 48 .
O opinie similară celor expuse de E.N. Černych şi V.I. Kločko este împărtăşită şi de Ja. P.
Gerškovič, care pune formarea şi funcţionarea focarului Lobojkovka în legătură cu interacţiunile
între complexul cultural Sabatinovka-Noua-Coslogeni şi faciesurile vestice ale comunităţii
cultural-istorice Srubnaja. Focarul Lobojkovka, iradiind influenţe atât în est, contribuind astfel,
conform acestui autor, la formarea zonei metalurgice Derbeden’-Lobojkovka în accepţiunea lui
V.S. Bočkarev 49 , cât şi în vest 50 .
Însă nici aceste din urmă încercări de „dezvoltare” a schemei defectuoase a lui E.N. Černych
nu au niciun suport factologic.
Cu toate că, în cazul complexelor de tipare şi al depozitelor de bronzuri sau al focarului
Lobojkovka-Golovurov 51 , lipsec indicii culturali incontestabili, cum ar fi cazul grupei sau focarului
Zavadovka 52 , seria de date mai vechi, completate de altele mai recente, de ordin tipologico-cronologic
şi cultural-istoric, confi rmă sincronizarea grupei de complexe sau a focarului
de prelucrare a metalelor Lobojkovka-Golovurov 53 cu etapa timpurie a culturii Sabatinovka 54 .
În primul rând, trebuie menţionat faptul că majoritatea specialiştilor care au abordat o serie
de categorii funcţionale defi nitorii grupei de complexe sau focarului Lobojkovka-Golovurov,
cum ar fi celturile cu decor în formă de benzi ornamentale 55 , secerile est-europene cu cârlig 56 ,
vârfurile de lance 57 , pumnalele cu peduncul şi lamă foliformă 58 , au scos în evidenţă faptul că
acestea reprezintă o dezvoltare a tradiţiilor de tip Sejma-Turbino şi a celor est-europene.
Dacă aceste tangenţe tipologice între artefactele de tip Lobojkovka-Golovurov şi cele de
tip Sejma-Turbino sunt incontestabile, atunci, ţinând cont de datările actuale ale fenomenului
Sejma-Turbino, plasat la trecerea de la cel de-al III-lea la cel de-al de-al II-lea mileniu a. Chr. 59 ,
se impune constatarea anteriorităţii ultimelor faţă de primele şi, ca urmare, este mai verosimil
modelul răspândirii tradiţiilor Sejma-Turbino, de la est spre vest, prin intermediul zonei meta-
47
KLOČKO 1994, 119.123-124; 1997, 12.
48
KLOČKO 1995, 151-152.
49
BOČKAREV 1994, 72-73.
50
GERŠKOVIČ 2001-2002, 605-606.
51
BOČKAREV 2006, 57-58.
52
Se are în vedere pumnalele cu lamele paralele, descoperite în aşezările şi necropolele culturii Belozerka,
precum şi în cadrul monumentelor culturilor limitrofe sincrone acesteia - LESKOV 1965, 64-66; 1967, 145;
BOČKAREV, LESKOV 1980, 71-72.
53
O serie de cercetători atribuie această grupă de complexe culturii Srubnaja - ČEREDNIČENKO 1986, 65;
OTROŠČENKO 1981; OTROŠČENKO, RASSAMAKIN 1997, 25.
54
BOČKAREV 1975, 12; 1994, 71-72; 2002, 117-118; BOČKAREV, LESKOV 1980, 69; LESKOV 1981,96.
55
TALLGREN 1926, 179-180; TERENOŽKIN 1961,121; ČERNYCH 1976, 83-84; BOČKAREV, LESKOV 1980,
51-52; LESKOV 1981, 33.34.36; BOČKAREV 2002, 117; UŠURELU 2010, 22-67.
56
DERGAČEV, BOČKAREV 2002, 58-120; 2006, 77-133.
57
KRIVCOVA-GRAKOVA 1955, 244; LESKOV 1967, 164; BOČKAREV 2004, 391. Рис. 3.
58
LESKOV 1981, 43-45. Taf. 15.
59
TRIFONOV 1996; EPIMACHOV, CHĖNKS, RENFRJU 2005; KORJAKOVA, EPIMAKHOV 2007, Tab. о.3.
– 14 –