Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

unei staţii totale câte un sistem local de coordonate, care a fost racordat apoi la sistemul de
proiecţie WGS 84.
Rezultate
Horodca, r-l Ialoveni. Situl este cunoscut sub numele de Cetate şi este dispus la circa
3,0 km spre vest de satul Horodca, raionul Ialoveni. Ea este situată pe un promontoriu cu
malurile abrupte din trei părţi. Parţial, teritoriul atribuit aşezării eneolitice este acoperit de o
plantaţie de viţă-de-vie, ceea ce împiedică cercetarea integrală prin metoda rezistivităţii magnetice
a solului.
Aşezarea este cunoscută de pe urma prospecţiunilor efectuate de Ştefan Ciobanu în
anul 1924 3 . Săpături cu caracter sistematic au fost efectuate de Octavian Munteanu şi Galina
Bodareu în anii 2007-2009 4 .
În cadrul sitului au fost investigate două casete cu dimensiunile a câte 50x50 m, la suprafaţa
cărora se observau pe alocuri mici aglomeraţii de material ceramic 5 . În urma investigaţiilor
în partea de nord a suprafeţei măsurate a fost posibilă identifi carea câtorva anomalii magnetice
(min. 6), care, după formă şi dimensiuni, pot fi identifi cate cu resturi de locuinţe din cadrul
aşezării. De asemenea este de presupus şi existenţa unui şanţ, care străbate situl de la vest
spre est. Concluzii mai avansate privind structura internă a sitului pe baza suprafeţei limitate
de cercetare la moment nu sunt posibile (Planşa 1).
Costeşti, r-l Ialoveni. Situl medieval de la Costeşti este cunoscut în literatura de specialitate
ca unul din cele două oraşe tătărăşti din spaţiul pruto-nistrean 6 . Lucrările de prospecţiune
a oraşului medieval au fost planifi cate în data de 20 octombrie 2009, dar din cauza precipitaţiilor
abundente căzute în ziua precedentă asamblarea magnetometrului nu a fost posibilă 7 .
Cu toate acestea, a fost efectuată o vizită a sitului în vederea alcătuirii unor prognoze privind
posibilitatea efectuării de măsurări geomagnetice pe viitor, în urma căreia s-au constat următoarele
aspecte:
• numărul mare al parcelelor de pe teritoriul sitului,
• existenţa unor plantaţii mai noi de viţă de vie pe suprafaţa sitului,
• prezenţa unor urme de intervenţii (probabil neautorizate) în sol pe teritoriul sitului. Este
vorba despre doua “casete” săpate fi ecare până la adâncimea de 60-70 cm şi o dimensiune
de circa 4 x 4 m (Planşa 2).
Drept concluzie, considerăm că pe viitor prospectarea geomagnetică a sitului este posibilă.
În acelaşi timp, semnalăm faptul că suprafaţa oraşului medieval de la Costeşti a devenit
un câmp de acţiune al braconajului arheologic şi cerem Ministerului Culturii să intervină pe
lângă organele de drept ale Republicii Moldova în vederea asigurării protecţiei acestui sit arheologic.
Totodată, acest sit trebuie înscris în lista siturilor arheologice din Republica Moldova
declarate de interes naţional.
Petreni, raionul Drochia. Situl este cunoscut sub numele de “Sofi a I” / ”La Şulim” / “Via
Boierească” şi se găseşte la circa 6 km spre sud-vest de satul Petreni, raionul Drochia. Aşezarea
este cunoscută de la începutul secolului XX, când E. Stern a investigat prin săpături arhe-
3
PASSEK 1969; ZLATKOVSKAJA, POLEVOJ 1969; LJAPUŠKIN et al. 1974; HÂNCU 1993.
4
MUNTEANU, IARMULSCHI 2007; MUNTEANU et al. 2009; MUNTEANU et al. 2010; MUNTEANU, PERJU
2010; BODAREU 2010.
5
Măsurările de rezistivitate magnetică au fost efectuate în zilele de 12 şi 14 octombrie. La lucrări au participat
Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi, Sergiu Musteaţă, Knut Rassmann, Klaus Baltes, Friedrich Lüth şi Alexandru
Popa.
6
POLEVOJ 1969; TELINOV 2000; RJABOJ 1998; ABYZOVA, TRAVKIN 2000.
7
La sondaje au participat şi trei masteranzi de la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” - Livia Ermurache,
Corina Rezneac şi Ecaterina Creţu.
– 146 –