Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND SONDAJELE GEOFIZICE
DIN ANUL 2009 ŞI PERSPECTIVELE FOLOSIRII MAGNETOMETRIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Alexandru POPA, Sergiu MUSTEAŢĂ, Veaceslav BICBAEV, Knut RASSMANN,
Octavian MUNTEANU, Gheorghe POSTICĂ, Ghenadie SÎRBU
Introducere
Prospecţiunile geomagnetice nu sunt o noutate în arheologia europeană. Încă din anii ‘70
ai secolului XX această metodă a fost aplicată la cercetarea suprafeţei siturilor culturii Tripolie
de pe teritoriul actual al Ucrainei. În ultimii ani, de pe urma dezvoltării rapide a tehnologiilor informaţionale
a fost posibilă optimizarea utilizării acestei metode în arheologie: după expirarea
licenţei la sondele de tip „Dr. Förster“, aparatajul a devenit mai accesibil din punct de vedere
financiar, iar datorită utilizării computerelor mobile performante – prelucrarea şi procesarea datelor
este posibilă chiar în câmp. Aceste circumstanţe, alături de procesul de internaţionalizare
a cercetării arheologice de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” în colaborare cu
Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova şi Centrul de Cercetări Arheologice din Republica
Moldova, au făcut posibilă desfăşurarea în anul 2009 a proiectului “Prospecţiuni geofizice
în Moldova”, primele rezultatele ale cărora vor fi prezentate în acest articol 1 .
Lucrările s-au desfăşurat în perioada 12-25 octombrie 2009, fi ind realizate sondaje pe
suprafaţa a 5 situri arheologice din Republica Moldova – Horodca şi Costeşti, raionul Ialoveni,
Petreni, raionul Drochia, Sobari, raionul Soroca şi Trebujeni, raionul Orhei. Măsurări geomagnetice
au fost posibile pe o suprafaţă de peste 20.000 mp, fi ind descoperite urmele unor complexe
de locuit şi ale unor sisteme de fortifi caţie 2 .
Metoda de cercetare
Pentru cartografi erea geomagnetică a suprafeţei siturilor s-a folosit o instalaţie compusă
din cinci sonde „Fluxgate” de tip „Dr. Förster”. Sondele au fost dispuse pe un suport mobil nonmagnetic,
elaborat şi asamblat de fi rma Sensys din Germania. Distanţa din ele este de 0,25
m, aşa încât măsurătorile să poată fi executate concomitent pe o fâşie cu lăţimea de 1,25 m.
Viteza de propulsare a căruciorului varia între 0,6-1,2 m/s.
Sondele magnetometrice măsoară componenta verticală a câmpului magnetic de sub
ele cu o marjă de eroare de circa 0,5 nT. Puterea de penetrare în adâncime depinde de mai
mulţi factori, dar mai ales de dimensiunile obiectelor căutate, aşa încât anomaliile puternice
pot fi distinse şi la adâncimi relativ mari. Pentru vizualizarea rezultatelor măsurărilor s-a folosit
imaginea în spectru de la roşu la albastru: spaţiile cu magnetism mai puternic sunt reprezentate
în tonalităţi roşii, pe când valorilor cu magnetism scăzut le revin tonalităţi albastre. Un punct
de pe imaginea prezentată are dimensiunile de 20 x 20 cm.
Cartografi erea valorilor de altitudine a terenului investigat s-a executat cu ajutorul a două
sisteme GPS diferenţiat de tip Thales. Marja de eroare a ambelor sisteme poate oscila între 2
şi 20 cm. Pentru a minimaliza cât se poate de mult această valoare, a fost construit cu ajutorul
1
Colaborarea ANTIM şi UPS „Ion Creangă” cu RGK în domeniul prospecţiunilor geomagnetice a început încă
în vara anului 2008, când un grup de studenţi de la Chişinău a participat la sondajele din România în cadrul
proiectului internaţional „Limesul de est al Daciei romane”. Pentru detalii vezi POPA et al. 2008.
2
La proiect au participat, din partea Institutului German de Arheologie din Frankfurt am Main/Germania - Prof.
dr. Friedrich Lüth, dr. Alexandru Popa, dr. Knut Rassmann, Klaus Baltes, iar din partea Republicii Moldova
– prof. dr. hab. Gheorghe Postică, dr. Sergiu Musteaţă, Veaceslav Bicbaev, dr. Octavian Munteanu, Vasile
Iarmulschi, Ghenadie Sîrbu, Ecaterina Creţu, Livia Ermurachi şi Corina Rezneac.
– 145 –