Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Ingul-Krasnyj Majak 40 . Cea de-a doua subgrupă, care include restul complexelor primei grupe,
ar refl ecta începutul activităţii locale de prelucrare a metalelor din perioada târzie a epocii
bronzului din nordul Mării Negre.
Însă schema propusă de către E.N. Černych are deficienţe semnificative. Acestea se referă
în primul rând la includerea în cadrul aceluiaşi focar a două grupe de complexe distincte din
punct de vedere cronologic, Lobojkovka şi Zavadovka, care în realitate reprezintă două focare,
Lobojkovka-Golovurov şi Zavadovka. Primul a activat în prima fază, iar cel de-al doilea în ultima
fază a perioadei târzii a epocii bronzului din zona nord-pontică. De asemenea, neîntemeiat au
fost atribuite focarului Ingul-Krasnyj Majak o serie de depozite de bronzuri din regiunea estcarpatică,
care constituie o grupă de complexe ce aparţine focarului Râşeşti. Nu are un suport
întemeiat nici poziţia cronologică ridicată a focarului Kardašinka 41 .
Sub aspect metodologic, carenţele schemei menţionate au fost determinate de faptul că,
în cadrul procedurii de evidenţiere a focarelor de prelucrare a metalelor, a fost neglijat specifi -
cul categoriilor de izvoare ce ţin de această activitate 42 .
Cu toate aceste difi cienţe enunţate, schema lui E.N. Černych continuă a fi utilizată în
calitate de reper în diverse lucrări până în prezent. Însă, după cum reiese din cele enunţate,
această schemă nu satisface cerinţa esenţială a unor asftel de contribuţii – evidenţierea consecutivităţii
sau a cronologiei relative adecvate a grupelor de artefacte, care rămâne valabilă,
indeferent de atribuţiile culturale şi încadrările cronologice absolute, supuse periodic rectifi cărilor
şi precizărilor.
Opinia lui E.N. Černych cu privire la infl uenţa determinantă a culturii Noua asupra dezvoltării
activităţii de prelucrare a metalelor a culturii Sabatinovka este acceptată şi de L. Novikova
în studiul amplu consacrat legăturilor vestice ale focarului de prelucrare a metalelor din
perioada târzie a epocii bronzului din nordul Mării Negre. Similitudinile tipologice ale pieselor
de metal din cadrul culturii Noua cu cele din unele depozite din zona nord-pontică îi serveşte
ca temei să atribuie unele din depozitele din această regiune culturii Noua. Respectiv, răspândirea
depozitelor de tradiţie vestică în aria culturii Sabatinovka este pusă în legătură cu
pătrunderea purtătorilor culturii Noua în regiunea nord-pontică. Din această perspectivă, L.
Novikova consideră că trebuie revăzut conceptul despre existenţa în nordul Mării Negre a
focarului autohton de prelucrare a metalelor în perioada târzie a epocii bronzului. 43
În cazul acestui studiu, constatările L. Novikova cu privire la similitudinile tipologice ale
pieselor de metal din cadrul culturii Noua cu cele din unele depozite din zona nord-pontică 44
sunt întemeiate, deoarece sunt efectuate de autoare în urma rezultatelor corelării tipurilor din
cadrul depozitelor menţionate cu descoperirile din complexele atribuite sigur mediului culturii
Noua. În schimb, opinia cu privire la rolul determinant al culturii Noua în apariţia focarului
nord-pontic de prelucrare a metalelor are la baza schema defectuoasă a lui E.N. Černych 45 ,
contrazisă de cercetările efectuate de V.S. Bočkarev şi A.M. Leskov 46 .
40
ČERNYCH 1972, 30; 1976, 182-183.
41
BOČKAREV 2006, 57-58.
42
În conformitate cu recomandările metodice ale lui V.S. Bočkarev, fi ecare categorie de izvoare (complexele
de tipare, depozitele de bronzuri, descoperirile din aşezări şi necropole, descoperirile accidentale de tipare şi
bronzuri), în cadrul procedurii de evidenţiere a focarelor de prelucrare a metalelor, este analizată separat şi
prin metoda care ţine cont de specifi cul acesteia. Aceasta, pentru că fi ecare categorie are o încărcătură informativă
proprie, ceea ce nu permite substituirea uneia cu alta. La confruntarea rezultatelor analizei prioritate se
acordă complexelor de tipare, apoi depozitelor de bronzuri, deoarece primele sunt indicatorul cel mai veridic
al existenţei focarului de prelucrare a metalelor - BOČKAREV 1975, 3-8.
43
NOVIKOVA 1976, 25-57.
44
Vezi şi la BOČKAREV 2006, 57-58.
45
ČERNYCH 1972; 1976.
46
BOČKAREV, LESKOV 1980; LESKOV 1981.
– 13 –