Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

ii unor politici de protejare a patrimoniului arheologic din ţară, dar şi elaborarea unei strategii
naţionale coerente şi pe termen lung, perfectarea cadrului legislativ (elaborarea şi promovarea
legii protecţiei patrimoniului arheologic, a unor regulamente şi mecanisme de funcţionare
etc.). Pentru prima dată în ultimele două decenii au fost organizate 3 (trei) întruniri regionale
(Bălţi, Chişinău, Cahul), cu participarea reprezentanţilor administraţiei publice locale, la care
au fost abordate vehement problemele de maximă stringenţă – identifi carea soluţiilor privind
protejarea patrimoniului arheologic naţional, ca parte indisolubilă a celui european şi mondial.
În noiembrie 2009, ICOMOS Moldova, Asociaţia Istoricilor din RM şi Centrul de Cercetări
Arheologice din RM au organizat conferinţa ştiinţifi că „Biserica Măzărache şi ocrotirea patrimoniului
cultural al municipiului Chişinău”. Cei prezenti, cercetători ştiinţifici de la diferite instituţii
academice şi universitare, arheologi, arhitecţi, istorici, oameni de cultură, feţe bisericeşti, şi-au
exprimat profunda îngrijorare în legătură cu situaţia catastrofală în care se afl ă centrul istoric al
capitalei. Ca rezultat, Academia de Ştiinţe a fost obligată să ia atitudine, să facă o declaraţie,
exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu starea precară în care se afl ă patrimoniul cultural
imobil din municipiul Chişinău, în special din centrul istoric al urbei, unde au fost distruse mai
mult de 10% din monumentele de istorie şi cultură ocrotite de stat, inclusiv cele arheologice 37 .
În condiţiile ameliorării climatului politic din RM, este posibil ca aceste proiecte (de anvergură
naţională) să aibă un impact incomparabil mai mare decât unele conferinţe de la noi,
numite internaţionale, menţionate mai sus, iar domeniul protejării patromoniului să revină la
normalitate prin asumarea de responsabilităţi ale celor investiţi cu puteri decizionale. Un rol
important în această operă de salvgardare a patrimoniului cultural naţional îi revine societăţii
civile în formare şi organizaţiilor neguvernamentale de specialitate.
În legătura cu aceasta se recomandă adoptarea în regim de urgenţă a legislaţiei privind
protejarea patrimoniului arheologic; completarea legilor privind penalităţile în caz de distrugere
a siturilor; organizarea unui Serviciu de Arheologie Preventivă şi a poliţiei de patrimoniu.
Ultima poate fi institiută pe lângă Inspectoratul General de Poliţie al Republicii Moldova, în
cadrul Direcţiei de investigaţii criminale în calitate de Serviciu pentru protejarea patrimoniului
cultural naţional.
BIBLIOGRAFIE
CONVENŢIE privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa
generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie; Ştiinţă şi Cultură la cea de-a 17-a
sesiune, ţinută la Paris, semnată la 23 noiembrie 1972. In: Protecţia Patrimoniului. Culegere
de legi şi convenţii, Chişinău, Ed. Pontos, 2001, 127-141.
LEGEA Muzeelor, nr. 1596-XV din 27 februarie 2002. In: Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.
23-24 din 18.02.2003.
LEGEA privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530-XII, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova
la 22 iunie 1993. In: Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, Anul XVII (3548-3550), nr.
15-17, 2 februarie 2010, 6-109.
LEGEA Republicii Moldova despre cultură, nr. 413-XIV din 27 mai 1999. In: Monitorul Ofi cial,
nr. 83-86 din 5 august 1999.
BORONEANŢ Adina, VASILE Mihai, 2003. Protecţia monumentelor istorice în românia, partea
I. Legislaţia şi aplicarea ei anterior anului 1989, In: Cercetări arheologice, XII, 433-448.
37
http://www.asm.md/administrator/fi siere/cadru/f200c.doc
– 138 –