Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova
Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova
Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova
Erfolgreiche ePaper selbst erstellen
Machen Sie aus Ihren PDF Publikationen ein blätterbares Flipbook mit unserer einzigartigen Google optimierten e-Paper Software.
situri <strong>din</strong> diferite perioade istorice: Cucuteni-Tripolie (sfârşitul mil. VI – mileniul V î.e.n.), epoca<br />
bronzului tardiv (cultura Noua, secolele XIV- XII î.e.n.), epoca antică târzie (cultura Sântana de<br />
Mureş-Cernjahov, secolele III-IV d. Chr.), epoca medievală timpurie (secolele VII-VIII), cultura<br />
Răducăneni (secolele XI-XIII d. Chr.), epoca premodernă şi modernă (secolele XVI-XVIII).<br />
Lipsa fi nanţării, promisă de structurile academice, a făcut ca cercetătorii să facă apel la susţinerea<br />
societăţii civile 34 . La investigaţii au participat, în calitate de voluntari, elevi şi studenţi<br />
de la diferite instituţii de învăţământ <strong>din</strong> ţară şi de peste hotare (Franţa), programatori, frizeri,<br />
pensionari ş.a. O anumită susţinere de sponsorizare a fost acordată de unele organizaţii neguvernamentale<br />
şi de persoane particulare 35 .<br />
* * *<br />
Trebuie să recunoaştem totuşi că în ultimii ani, în lipsa unei legi naţionale funcţionale<br />
privind protejarea patrimoniului cultural, graţie demersurilor unor organizaţii neguvernamentale,<br />
lucrurile par să fi e direcţionate pe un făgaş constructiv. La insistenţa Asociaţiei Naţionale<br />
a <strong>Tinerilor</strong> <strong>Istorici</strong> <strong>din</strong> <strong>Moldova</strong> (ANTIM) şi a Societăţii de Studii Sud-Est Europene, au fost<br />
publicate în volume aparte unele legi naţionale şi câteva convenţii europene; s-a efectuat<br />
o analiză comparată a legislaţiei RM şi a celei străine, în special <strong>din</strong> SUA. În lupta pentru<br />
protejarea patrimoniului cultural naţional s-a angajat plenar Asociaţia <strong>Istorici</strong>lor <strong>din</strong> Republica<br />
<strong>Moldova</strong> (AIRM), ICOMOS <strong>Moldova</strong>, Centrul de Cercetări Arheologice <strong>din</strong> Republica <strong>Moldova</strong><br />
(CCARM) etc.<br />
Totodată au fost organizate mai multe conferinţe privind protejarea si valorifi carea patrimoniului<br />
cultural. Menţionăm aici Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Protecţia juridică<br />
a valorilor culturale în Republica <strong>Moldova</strong>”, organizată de câteva instituţii de stat obligate prin<br />
lege să protejeze patrimoniul naţional – Academia de Ştiinţe <strong>din</strong> <strong>Moldova</strong>, Ministerul Afacerilor<br />
Interne al RM, Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” (21-22 septembrie 2007), şi cea de-a<br />
două reuniune, cu titlul „Convenţiile UNESCO în domeniul protejării şi valorifi cării patrimoniululi<br />
cultural în corelaţie cu legislaţia naţională a Republicii <strong>Moldova</strong>”, organizată cu susţinere<br />
logistică şi fi nanciară a Biroului Regional UNESCO <strong>din</strong> Moscova pentru Armenia, Azerbaidjan,<br />
Belarus, Republica <strong>Moldova</strong> şi Federaţia Rusă, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Turismului<br />
al RM, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Naţională a Republicii <strong>Moldova</strong> pentru<br />
UNESCO (8 iunie 2009). Aceste conferinţe, organizate la cel mai înalt nivel, s-au dovedit a fi<br />
mai mult formale şi puţin inefi ciente. Rezoluţiile adoptate la capătul lucrărilor acestor reuniuni<br />
au avut un caracter mai mult declarativ şi lozincard, fără un impact direct şi efi cient asupra<br />
obiectului şi subiectului pus în discuţie.<br />
Mult mai efi cient pare a fi Proiectul „Politica de ocrotire a moştenirii arheologice în Republica<br />
<strong>Moldova</strong>: realitate şi necesitate (2009-2010)”, implementat cu sprijinul fi nanciar al Agenţiei<br />
Suedeze de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională şi al Fundaţiei Soros-<strong>Moldova</strong> şi demarat<br />
de Asociaţia Naţională a <strong>Tinerilor</strong> <strong>Istorici</strong> <strong>din</strong> <strong>Moldova</strong> în colaborare cu Muzeul Naţional de<br />
Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală, Centrul de<br />
Cercetări Arheologice <strong>din</strong> Republica <strong>Moldova</strong> şi Serviciul de Arheologie Preventivă <strong>din</strong> RM 36 .<br />
Este important să menţionăm că acesta de la urmă şi-a propus drept scop stabilirea unui<br />
parteneriat durabil cu administraţiile publice locale <strong>din</strong> RM în vederea elaborării şi implementă-<br />
34<br />
http://www.nationalmuseum.md/ro/eve (ultima accesare 17.02.2010).<br />
35<br />
Îndeplinindu-ne o plăcută îndatorire, mulţumim şi pe această cale cetăţenilor SUA Marta şi Burke Marshall,<br />
educatori la QSI International School <strong>din</strong> Chişinău, preşe<strong>din</strong>telui Fondului Cultural-Istoric „Eneida” Ana Gramma<br />
şi directorului întreprinderii „Autocomtrans” Anatol Ţişevschi pentru susţinerea investigaţiilor de la Valea<br />
Morilor.<br />
36<br />
Mulţumim şi pe această cale dl. Eugen SAVA, dr. hab., directorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie<br />
a Moldovei, co-autor al proiectului legii pentru protecţia patrimoniul arheologic <strong>din</strong> RM, pentru observaţiile<br />
pertinente făcute în procesul elaborării acestui studiu.<br />
– 137 –