Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Despre distrugerile provocate de căutătorii de comori, în unicele oraşe medievale ale
Hoardei de Aur descoperite în Europa de Sud-Est, cele de la Orheiul Vechi şi Costeşti/Ialoveni,
deja circulă legende, fără ca cineva să întreprindă cele mai elementare măsuri de contracarare
a fenomenului.
Drept rezultat, iată ce scria una din revistele de specialitate de la Bucureşti: după anul
1990 ofi ciile de patrimoniu din România au fost solicitate intens de diverşi cetăţeni care deţineau
icoane şi argintărie provenite din Basarabia, pentru a fi evaluate în vederea vânzării lor
în alte ţări 27 .
Chiar şi astăzi când abordăm particularităţile acestui fenomen, „căutătorii de comori”
continuă nestingherit „opera” de distrugere a patrimoniului cultural naţional, fără a fi traşi la
răspundere de organele abilitate cu aceste prerogative. De multe ori aceştia acţionează sub
„patronatul” unor înalţi funcţionari, chiar şi de la Ministerul de Interne. Un caz ieşit din comun
s-a întâmplat în anul 1998, când şeful pazei unui înalt demnitar de stat (sic!) a „coordonat” distrugerea
a ceea ce a crezut că este un tumul de lângă s. Cuşmirca, r-nul Şoldăneşti, cu ajutorul
tehnicii (a unui buldozer), în scopul de a se căpătui. Au fost distruse straturile culturale a unei
importante necropole din perioada Cucuteni-Tripolie. Intervenţia cercetătorilor, apelul la justiţie
nu s-au soldat cu vreun rezultat. Cazul a fost muşamalizat, „comanditarul” a fost „pedepsit”
fi ind numit ambasador. Recent despre asemenea cazuri în care sunt implicaţi oamenii legii, a
semnalat mass-media, atenţionată de specialişti 28 . Un făptaş a fost surprins şi fotografi at când
„verifi ca” suprafaţa unui sit cu ajutorul detectorului de metale. Acesta era supravegheat de la
distanţă de un poliţist... Pornind de la aceasta, cum poate să ne mai uimească faptul că în anul
2006, în Aeroportul din Amsterdam, în poşta diplomatică moldovenească au fost descoperite
26 piese arheologice unicat, în valoare de peste 300 mii euro. Este cazul fericit când aceste
valori au fost interceptate şi returnate graţie ajutorului Interpolului.
Astăzi pe rol se afl ă un alt caz. Organele de drept din Germania au depistat şi au reţinut
mai multe piese arheologice de mare valoare, provenite din Europa de Est, inclusiv din RM.
Printre piesele provenite de la noi sunt menţionate vase cu fi rnis negru din perioada elenistică,
piese de argint, un coif rarisim etc. Există posibilitatea ca aceste piese din săpături ilicite sau
deturnate din săpături ofi ciale să fi e returnate patrimoniului cultural naţional.
Exemple de acest fel ar fi multiple. Spaţiul acordat pentru acest studiu nu ne permite să
le amintim pe toate. Chiar şi o privire sumară, de ansambu, permite de a înţelege amploarea
acestui fenomen. Intervenţiile „căutătorilor de comori” se pot observa chiar şi din analiza fotogramelor.
Examinând fotografi ile aeriene, cercetătorul şi arheologul V. Bicbaev a descoperit
mai multe cazuri de distrugere ale unor situri, fapt ce demonstreaza încă o dată amploarea şi
gravitatea fenomenului. Astfel, necropola medievală de la Văratic (Râşcani) a fost „perforată”
practic la metru pătrat, la fel ca şi situl pluristratigrafi c de pe valea Răutului, de lângă com. Prajila
(Sângerei), iar tumulul de lângă s. Ţâpleşti, com. Alexandreni, a fost distrus în întregime 29 ,
ca să aducem doar câteva exemple.
Credem totuşi că aceste practici pot fi luate sub control, iar „profanatorii de morminte” pot
fi traşi la răspundere. În România, spre exemplu, a fost organizată Asociaţia Căutătorilor de
Comori şi Tezaure din România, membrii cărea sunt deţinătorii unor legitimaţii ofi ciale. Totodată
aici a fost creat un serviciu special, aşa-numita poliţie de patrimoniu, abilitată cu drepturi de
a controla şi amenda persoanele sau structurile de stat care încalcă legislaţia privind protejarea
patrimoniului cultural naţional.
Un fenomen extrem de frecvent întâlnit în prezent, cu consecinţe grave şi de durată, îl
prezintă distrugerea patrimoniului cultural şi protejat de stat de către organisme sau organizaţii
27
GRIGORESCU 1994, 75-76.
28
www.timpul.md.articole/2009/11/05/4854 (ultima accesare 17.02.2010).
29
Mulţumim şi pe această cale dl. V. Bicbaev pentru informaţiile puse la dispoziţie.
– 134 –