Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

În legătură cu aceasta au fost organizate mai multe conferinţe internaţionale. Dintre ele
menţionăm reuniunea care şi-a desfăşurat lucrările la Alba Iulia, România, la care au participat
specialişti din Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, România şi Serbia şi unde a
fost abordată problema combaterii trafi cului ilicit cu bunuri sustrase din siturile arheologice din
Europa Centrală şi de Sud-Est 23 .
Revenind pe plan naţional, vom menţiona că în Republica Moldova nu sunt respectate în
egală măsură nici legislaţia naţională, nici cea europeană la care este parte. Pe lângă aceasta
nu există strategii şi politici coerente privind aspectul vizat. Fără a aduce exemple din regiunile
limitrofe, ne vor referi, rezumativ, la cele legate de spaţiul cuprins în hotarele Republicii Moldova.
Spre regret, dacă se va încerca o documentare în această privinţă nu vor fi găsite statistici
în arhive sau în mass-media privind distrugerea unor monumente din patrimoniului cultural
naţional. Nu se vor găsi sau se vor găsi cu multă difi cultate cazuri anchetate sau persoane
pedepsite pentru distrugere de monumente, pentru „profanare de morminte” atât până, cât şi
în anii care au urmat după 1989.
Dintre puţinele studii, în care sunt luate în dezbatere aceste fenomene, poate fi amintit
cel publicat la sfârşitul anilor `80 ai sec. XX de către cercetătorul şi arheologul Vsevolod Marchevici.
Acesta încă atunci menţiona cu profundă îngrijorare că populaţia din RM este absolut
lipsită de aşa-numitul „cult al respectului faţă de antichităţi” 24 şi, pe de altă parte, mai este şi
privată de dreptul de a recupera acest handicap.
Abordând problema enunţată, V. Marchevici aduce exemple de distrugere premeditată
a unor obiective de patrimoniu, unele dintre ele fi ind descoperite întâmplător în procesul lucrărilor
agricole. De notorietate este exemplul când în s. Sărata Veche din r-nul Făleşti a fost
descoperit un tezaur de piese din bronz, cu valoare de unicat, care, la dispoziţia preşedintelui,
au fost aruncate într-un depozit al colhozului. De aici piesele erau luate de către lucrători şi
topite pentru diferite necesităţi gospodăreşti. Chiar şi profesorul de istorie al şcolii din localitate
utiliza aceste piese în calitate de material ilustrativ la lecţiile sale, fără însă a întreprinde
măsuri de a le salva sau a se gândi să anunţe organele raionale sau republicane abilitate din
domeniul protejării monumentelor despre piesele arheologice descoperite 25 .
V. Marchevici încă atunci menţiona cu stupoare: «Закон существует на бумаге, он много
требует и ко многому обязывает, но в действительности все или почти все его игнорируют.
Многие проектные организации не представляют на согласование разрабатываемые
проекты, либо делают это на стадии завершения строительства». Tot aici este adus exemplul
când proiectul de construire a grădiniţei pentru copii din s. Climăuţi, raionul Şoldăneşti nu
a fost prezentat pentru avizare la Ministerul Culturii, iar în timpul excavării fundaţiei, pe locul
construcţiei, a fost descoperită şi parţial distrusă o staţiune paleolitică cu locuinţe din colţi şi
oase de mamut, probabil dintre cele mai vechi cunoscute în Europa Centrală şi de Sud-Est 26 .
La ora actuală putem constata cu multă îngrijorare că lucrurile nu s-au schimbat prin
nimic spre bine. Ba din contra, în multe privinţe ele s-au agravat drastic. Cel mai mare fl agel îl
constituie aşa-numiţii „căutătorii de comori”, care sunt înzestraţi cu cele mai moderne tehnici
de distrugere a siturilor – detectoare de metale. Aceştia au distrus, începând cu anii `90 ai
secolului trecut, straturile culturale a zeci de monumente arheologice ocrotite de stat, au găsit
şi au realizat pe „piaţa neagră” sute şi chiar mii de piese cu valoare de unicat, multe pierdute
pentru totdeauna pentru patrimoniul naţional cultural, muzeal sau ştiinţifi c.
23
Conferinţa a avut loc în perioada 28-31 mai 2007. A fost editat un volum al materialelor reuniunii cu genericul
Combaterea criminalităţii contra patrimoniului arheologic european. Combating the criminality against
the European archaeological heritage. Ed. Aug. Lazăr, B. Deppert-Lippitz et al., Bucureşti, ed. Lumina Lex,
2009.
24
МАРКЕВИЧ 1990, 89.
25
Ibidem, 90.
26
Ibidem.
– 133 –