Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

În lucrările acestor doi cercetători este susţinută aceeaşi consecutivitate a grupelor de
artefacte ce ţin de activitatea de prelucrare a metalelor în bronzul târziu din nordul Mării Negre.
Sunt diferite numai denumirile grupelor de artefacte, atribuirea culturală şi cronologia absolută
a acestora.
Astfel, cele mai timpurii artefacte ce ţin de activitatea de prelucrare a metalelor din nordul
Mării Negre din bronzul târziu, în conformitate cu schema lui A.M. Leskov, sunt cele atribuite
perioadei timpurii a culturii Srubnaja, urmate de cele ale etapei Sabatinovka 21 . Acestea constituie
complexele Ul’janovka şi, respectiv, cele ale focarului Kabakovo-Golovurov, conform
schemei lui V.S. Bočkarev 22 . Iar în corespundere cu contribuţiile consacrate tiparelor 23 şi depozitelor
de bronzuri 24 , acestea formează grupa de tipare Golourov şi, respectiv, prima grupă
cronologică de depozite de bronzuri. Urmate de etapa Belozerka 25 , focarele Novo-Aleksandrovka
şi Zavadovka 26 , sau grupele de tipare Novo-Aleksandrovka şi Zavadovka 27 , şi depozitele
de bronzuri de la Socoleni şi Melnikovka 28 .
Sub aspect cultural, unele complexe de tipare şi depozite de bronzuri atribuite iniţial perioadei
timpurii a culturii Srubnaja 29 , complexele focarului Kabakovo-Golovurov 30 , înglobate în
grupa de complexe de tipare Golourov 31 şi, respectiv, prima grupă cronologică de depozite de
bronzuri 32 , sunt sincronizate cu etapa culturii Sabatinovka.
Etapa Belozerka 33 , depozitele de bronzuri de la Socoleni şi Melnikovka 34 , focarele Novo-
Aleksandrovka şi Zavadovka 35 , sau grupele de tipare Novo-Aleksandrovka şi Zavadovka 36 ,
sunt atribuite etapei culturii Belozerka, şi anume fazelor timpurie şi târzie.
Cea de-a doua grupă de contribuţii consacrate ordonării tipologico-cronologică şi culturală
a artefactelor ce ţin de activitatea de prelucrare a metalelor în perioada târzie a epocii
bronzului din nordul Mării Negre este reprezentată de schema lui E.N. Černych 37 şi de lucrările
autorilor care au preluat-o integral sau cu modifi cări nesemnifi cative 38 .
În baza analizei tipologico-combinatorii a pieselor componente ale depozitelor de bronzuri
şi, parţial, a complexelor de tipare, E.N. Černych distinge trei grupe de complexe: Ingul-
Krasnyj Majak, Kardašinka, Zavadovka-Lobojkovka, identifi cându-le cu trei focare distincte de
prelucrare a metalelor 39 .
În afară de aceasta, în cadrul primei grupe sau al focarului Ingul-Krasnyj Majak, sunt
delimitate două subgrupe de complexe. Prima subgrupă, conform opiniei lui E.N. Černych, ar
reprezenta impulsul de origine vestică (cultura Noua), care ar fi determinat formarea focarului
21
LESKOV 1967, 154-178.
22
BOČKAREV 1975, 9-13.
23
BOČKAREV, LESKOV 1980, 69.
24
LESKOV 1981, 96.
25
LESKOV 1967, 145-154.
26
BOČKAREV 1975, 12.
27
BOČKAREV, LESKOV 1980, 71-74.
28
LESKOV 1981, 96.
29
LESKOV 1967, 161-167.
30
BOČKAREV 1975, 12.
31
Trebuie de menţionat că grupa de forme de turnare Golourov este divizată în două subgrupe, prima cu acelaşi
nume şi a doua – Krasnyj Majak, atribuite fazei timpurii şi, respectiv, celei târzii a etapei culturii Sabatinovka -
BOČKAREV, LESKOV 1980, 69.
32
LESKOV 1981, 96.
33
LESKOV 1967, 145-154.
34
LESKOV 1981, 96.
35
BOČKAREV 1975, 12.
36
BOČKAREV, LESKOV 1980, 71-74.
37
ČERNYCH 1976.
38
NOVIKOVA 1976; ČERNJAKOV 1985; KLOČKO 1994; 1995; 1997; GERŠKOVIČ 1999; 2001-2002.
39
ČERNYCH 1976, 140-158.
– 12 –