Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

În schimb, în urma analizei pieselor de metal din perioada târzie a epocii bronzului din
regiunea nord-pontică, E.N. Černych admite că focarul metalurgic (de prelucrare a metalelor)
putea să concorde cu o cultură arheologică sau să depăşească arealul acesteia şi să fi e în
legătură cu populaţiile altor culturi 10 . Caracterizând astfel activitatea de prelucrare a metalelor
în nordul Mării Negre din perioada târzie a epocii bronzului nu în calitate de activitate a purtătorilor
unei sau altei culturi arheologice, ci drept activitate a unui grup (clan) de meşteri. Admiţând
chiar că aceştia puteau fi străini, sub aspect cultural, populaţiei în mediul căreia activau 11 .
Aceste din urmă concluzii ale lui E.N. Černych sunt combătute de V.S. Bočkarev, care
argumentează în baza dovezilor concludente că, deşi în multe cazuri, legăturile focarului pot fi
variate şi arealul acestuia poate să nu coincidă cu cel al culturii arheologice, totuşi raporturile
determinante ale acestuia corelează cu o anumită cultură 12 .
Totodată, V.S. Bočkarev defi neşte şi noţiunea de focar de prelucrare a metalelor, acesta
reprezentând „grupul de complexe, care manifestă o îmbinare constantă a tipurilor unui gen de
izvoare”. În afară de aceasta, în opinia aceluiaşi autor, în cadrul procedurii arheologice, focarul
de prelucrare a metalelor şi cultura arheologică pot fi evidenţiate separat 13 , iar determinarea
caracterului raportului dintre aceste entităţi constituie o sarcină de cercetare suplimentară 14 .
Trebuie menţionat de asemenea că, deşi schemele de ordonare tipologico-cronologică
şi culturală a artefactelor ce ţin de activitatea de prelucrare a metalelor în perioada târzie a
epocii bronzului din nordul Mării Negre au la bază noţiunea de focar de prelucrare a metalelor,
conţinutul acesteia este diferit de la o schemă la alta.
Astfel, în cadrul studiului lui A.M. Leskov 15 , noţiunea de focar are conţinut similar celei
utilizate de A. Iessen şi caracterizează în general activitatea de prelucrare a metalelor din nordul
Mării Negre în perioada târzie a epocii bronzului. În acelaşi timp, în cadrul acestuia sunt
evidenţiate etape de dezvoltare, delimitate sub aspect tipologico-cronologic şi cultural.
În schimb în lucrările lui E.N. Černych 16 şi V.S. Bočkarev 17 , noţiunea de focar este asociată
cu grupele de artefacte care au un cadru temporal şi teritorial-cultural bine determinat,
similare etapelor din schema lui A.M. Leskov.
Aceste diferenţe de conţinut ale noţiunii de focar sunt însoţite şi de divergenţe semnifi -
cative în ceea ce priveşte conţinutul schemelor de ordonare a artefactelor ce ţin de activitatea
de prelucrare a metalelor din nordul Mării Negre, adică de ordonări tipologico-cronologice şi
culturale diferite, ale practic unora şi aceleaşi materiale arheologice.
În corespundere cu elementele esenţiale ale schemelor de ordonare tipologico-cronologică
şi culturală a artefactelor ce ţin de activitatea de prelucrare a metalelor din nordul Mării
Negre, acestea pot fi divizate în două grupe.
Primei grupe aparţin contribuţiile lui A.M. Leskov 18 şi V.S. Bočkarev 19 , precum şi lucrarea
comună a acestor doi autori 20 , consacrată tiparelor caracteristice bronzului târziu din nordul Mării
Negre.
10
ČERNYCH 1976, 168.
11
ČERNYCH 1976, 149.
12
BOČKAREV 1994, 69.
13
Acest fapt este pus la îndoială de E.N. Černych, care menţionează că în unele cazuri evidenţierea separată
a acestor două fenomene este imposibilă, deoarece legătura lor organică este foarte strânsă – ČERNYCH
1976, 167.
14
BOČKAREV 1975, 6.
15
LESKOV 1967.
16
ČERNYCH 1976, 168-169.175-195.
17
BOČKAREV 1975, 6-13; 1994, 69-74.
18
LESKOV 1967; 1981.
19
BOČKAREV 1975; 1994; 2006.
20
BOČKAREV, LESKOV 1980.
– 11 –