Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

SCHIŢĂ ISTORIOGRAFICĂ CU PRIVIRE LA ATRIBUIREA CULTURALĂ A
PIESELOR CE ŢIN DE PRELUCRAREA METALELOR ÎN PERIOADA TÂR-
ZIE A EPOCII BRONZULUI DIN NORDUL MĂRII NEGRE
Eugen UŞURELU
Atribuirea culturală a artefactelor de orice factură, inclusiv a celor ce ţin de prelucrarea
metalelor 1 , este lesne de efectuat în cazurile când acestea sunt descoperite în contexte arheologice
bine determinate, straturile aşezărilor şi complexele funerare 2 .
Astfel de situaţii fericite în cazul pieselor ce ţin de prelucrarea metalelor în perioada târzie
a epocii bronzului din nordul Mării Negre sunt însă mai degrabă excepţii decât ceva ordinar.
De regulă, majoritatea complexelor, depozitelor, colecţiilor de tipare şi depozitelor de
bronzuri, nemaivorbind de descoperirile accidentale de tipare şi bronzuri, ce aparţin perioadei
târzii a epocii bronzului din zona nord-pontică, provin în urma descoperirilor ce nu au nicio legătură
cu contexte arheologice certe 3 . Totodată, multiple descoperiri de tipare din cadrul unor
aşezări din această regiune, efectuate în urma investigaţiilor de teren de amploare din anii
'70-'80 ai sec. XX, nu sunt incluse în circuitul ştiinţifi c 4 .
În această situaţie, în vederea soluţionării problematicii atribuirii culturale a artefactelor
ce ţin de prelucrarea metalelor în perioada târzie a epocii bronzului din această regiune, în
literatura de specialitate este preluat, nuanţat şi dezvoltat modelul teoretic propus, în anii '50
ai sec. XX, de către A. Iessen. Acest cercetător, în baza artefactelor cunoscute la acea vreme,
pentru caracterizarea activităţii de prelucrare a metalelor din nordul Mării Negre, utilizează
noţiunea de „focar de prelucrare a metalelor” 5 , fără însă a determina caracterul raportului focar
– cultură arheologică 6 .
O abordare specială a acestei din urmă problematici este efectuată de către E.N. Černych
7 : într-un caz, în baza artefactelor din regiunea Volga-Ural, şi în al doilea, în baza celor din
nordul Mării Negre, soldată însă cu rezultate şi concluzii diferite.
Astfel, în lucrarea consacrată metalurgiei din regiunea Volga-Ural, noţiunile delimitate,
de focar metalurgic şi de focar de prelucrare a metalelor 8 , sunt utilizate pentru a exprima activitatea
metalurgică şi de prelucrare a metalelor a unor comunităţi culturale. 9
1
În literatura de specialitate de limbă rusă, noţiunea de metalurgie este defi nită drept „întregul complex al operaţiilor
de producere a metalului, începând de la extragerea acestuia din zăcăminte de minereu şi terminând
cu obţinerea pieselor fi nite”. Totodată, în cazurile când sunt constatate numai unele din componentele acestei
activităţi, cele de „producere a inventarului în baza metalului importat”, este utilizată noţiunea de prelucrare
locală a metalelor - ČERNYCH 1967, 297. Cu referire la perioada târzie a epocii bronzului din nordul Mării
Negre, în literatura de specialitate este utilizată această din urmă noţiune, de aceea şi în cadrul acestui articol
este preluată şi respectată această delimitare de conţinut şi terminologică.
2
Cu toate acestea, gradul de informativitate al diferitor categorii de izvoare arheologice, ce ţin de prelucrarea
metalelor, în astfel de cazuri este diferită. Numai tiparele pot fi puse cu certitudine în legătură cu contextele de
descoperire menţionate. În timp ce piesele de bronz pot fi atât produse locale, cât şi importuri din alte medii
culturale. În acest sens, descoperirea unui tipar în astfel de contexte uneori este mai relevantă decât descoperirea
a zeci de piese de bronz – BOČKAREV 1975, 3.
3
LESKOV 1967, 143; GERŠKOVIČ 1999, 61.
4
SIKORSKIJ, ELISEEV, KLIUŠINCEV 1997, 64-69.
5
ČERNYCH 1976, 8.
6
BOČKAREV 1994, 68.
7
Transliterarea terminologiei, numelor proprii, denumirilor de localităţi slave s-a efectuat conform normelor:
Transliteration slawischer kyrillischer Buchstaben. DIN 1460.
8
Vezi şi ČERNYCH 1967, 295-301.
9
ČERNYCH 1970, 13.
– 10 –