Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Concluzii
V. Căpitanu aducea analogii pentru astfel de vase din sec. II-IV, considerând vasul de
la Horgeşti aproape identic cu vasul descoperit într-un mormânt din sec. IV la Cagliari, Italia
ceea ce nu este confi rmat de referinţele bibliografi ce respective 66 . După analogiile prezentate
mai sus şi reieşind din contextul descoperirii, putem constata că vasul este un produs bizantin
caracteristic pentru sec. VI 67 . O dovadă certă în acest sens este reprezentarea unui vas de
metal de pe mozaicul din sala de nord-est a palatului împăraţilor de la Constantinopol (Planşa
11) 68 . Mozaicul reprezintă, în profi l, imaginea unui personaj feminin (h=89 cm) care sprijină
cu braţul pe umărul stâng un vas de metal cu toartă, care, după forma sa, se aseamănă
cu cel descoperit la Horgeşti (Planşa 1). Asemenea mozaicuri sunt caracteristice perioadei
iustiniene 69 , ceea ce corespunde cu perioada de acumulare a tezaurului de la Horgeşti – a
doua jumătate a sec. VI. După toate probabilităţile, vasul de la Horgeşti a fost produs de un
meşter dintr-un oraş bizantin în cel de-al treilea sfert al sec. VI sau poate chiar în primii ani de
domnie a împăratului Justin II (565-578). Iniţial vasul a fost utilizat ca recipient pentru lichide,
iar după uzarea lui s-a folosit pentru acumularea, păstrarea şi transportarea monedelor. În
susţinerea acestei idei se înscrie şi vasul fragmentar de la Sadovec, care se asociază cu o
monedă de la Justin II descoperită în acelaşi sector şi în acelaşi strat cultural 70 . Nu excludem
însă şi probabilitatea ca monedele să fi fost depuse în vas doar în faza fi nală de acumulare,
ceea ce ar însemna că vasul poate fi şi un produs din ultimul sfert al sec. VI. Oricum s-ar fi
întâmplat, vasul de la Horgeşti se încadrează perfect în tipologia veselei bizantine de metal din
a doua jumătate a sec. VI, cu atât mai mult cu cât aceasta coincide cu perioada de acumulare
a tezaurului monetar (566/567 şi 597-598).
66
CĂPITANU 1971, 255, notele 3 şi 4. La referinţa lui Căpitanu (nota 3) către RADNÓTI 1938, pl. XXXVIII/5,
este un alt tip de vas, cu totul diferit de cel de la Horgeşti, care mai degrabă are unele mici asemănări cu
vasul de pe pl. XIV/83, însă asupra acestuia din urmă A. Radnoti se referă, în textul lucrării sale, la categoria
Blechkannen mit gegossenem Henkel, S. 151-155. De altfel, vasul de la Horgeşti este deosebit după forma
sa şi nu se înscrie printre cele analizate de Radnoti. Acelaşi lucru este valabil şi pentru vasul de la Dolianova
(Cagliari) la care face referinţă Căpitanu. TARAMELLI 1919, 142, fi g. 2. Pentru vasele caracteristice sec. IV a
se vedea spre exemplu RAEV 1978; GORECKI 2006.
67
PITARAKIS 2005, 27, Fig. 1. Pentru alte tipuri de vase de metal bizantine din sec. VI-VII a se vedea VIDA
2006.
68
BRETT/MARTINY/STEVENSON 1947, 74, Pl. 31 şi Pl. 51 (Fig. 19, Pl. 31).
69
W. Jobst consideră că imaginea reprezintă o nimfă, iar mozaicul este caracteristic pentru a doua jumătate a
sec. VI. JOBST 1987, 13, 18, Abb. 21; JOBST/HEROLD/VENDL/ERLACH/HAIDEN/HECKL/PICHLER/PU-
CHINGER/WEBER/KURZWEIL/DOLEZEL/SCHREINER 1986, 135.
70
UENZE 1993, 496 (F 66), Taf. 141/8.
– 105 –