Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

turibulum) cu trei urechiuşe de prindere a lanţului amplasate pe marginea superioară a buzei
provine din interiorul cetăţii de la Dinogetia, încadrată cronologic în sec. VI 51 (Planşa 8/f).
Constatăm însă că şi de la această piesă lipseşte lanţul de agăţare. Faptul că lanţul de la
Horgeşti este alcătuit din 30 de verigi şi are o lungime totală de 58,5 cm (Planşa 9/a) relevă
că acesta ar putea proveni de la un cântar-balanţă, de la un policandru sau de la o candelă,
care conţin elemente cu o astfel de lungime, dat fi ind că lanţurile pentru prinderea capacului
de toarta vaselor de metal sunt alcătuite, de regulă, din 5 până la 10 verigi 52 , iar lanţurile de la
unele balanţe, policandre şi candele sunt alcătuite din 20-30 şi mai multe verigi (Planşa 7-8) 53 .
Funcţionalitate
Vasele de metal, de regulă, erau destinate pentru păstrarea, încălzirea sau fi erberea
lichidelor. Dovadă că vasul de la Horgeşti a avut iniţial calitatea de fi erbător sunt urmele de
calcar de pe fundul vasului şi tipul de toartă specifi c pentru această categorie de recipiente.
După uzarea sa, ca dovadă fi ind crăpăturile şi spărturile de corpul vasului, lipsa torţii, el a
devenit nefuncţional pentru păstrarea lichidelor. De aceea a fost utilizat de către posesorii
acestuia pentru depozitarea şi păstrarea monedelor, plăcuţelor şi lanţului de aramă. După
toate probabilităţile vasul a putut fi , de rând cu celelalte piese, colectat ca materie primă pentru
confecţionarea pieselor de bijuterie. O dovadă în acest sens sunt cele 13 plăcuţe de aramă
care provin de la un vas similar. Astfel, tezaurul monetar de rând cu celelalte piese de aramă
(lanţul, plăcuţele) constituie mai degrabă un depozit de obiecte adunate pentru valoarea lor
intrinsecă şi a putut aparţine unui meşter itinerant.
Tipologie
Vasul descoperit la Horgeşti nu se înscrie exact în tipologia propusă de J. C. Waldbaum,
realizată după descoperirile de la Sardis 54 , dar ar putea fi o variantă intermediară a tipurilor II şi
III. Gură răsfrântă în exterior a vasului de la Horgeşti îl deosebeşte de majoritatea vaselor din
perioada bizantină timpurie, tipurile I şi II după Waldbaum, care au, de regulă, marginea gurii
dreaptă, peste care se îmbrăca capacul. Totodată vasul de la Horgeşti se asociază cu cele de
tipul II după Waldbaum, deosebindu-se doar după forma torţii şi având fundul bombat 55 .
Cronologie
Încadrarea cronologică a descoperirii de la Horgeşti ţine atât de particularităţile tipologice
şi ale tehnicii de confecţionare a vasului de aramă, cât şi de contextul general al descoperirii.
Astfel, vasele de acest tip au circulat pe larg pe teritoriul Bizanţului în sec. VI-VII 56 . Majoritatea
vaselor de metal descoperite în Grecia sau Asia sunt incluse în categoria bizantine timpurii.
La Pergamon s-au descoperit mai multe obiecte de metal, dintre care două vase şi o fi bulă
digitată de bronz caracteristice pentru sec. VI-VII 57 . Vasele de metal de la Olympia şi de la
nr. 265, nr. inv. ω 39; 142, catalog nr. 275-276, nr. inv. ω 152, 19582 (ω 388); AL OMARI 2008, Candelă şi
opaiţ din colecţiile Muzeului Naţional din Damask, nr. inv. 4066/8908 şi nr. inv. 6485; Policandre din colecţiile
Muzeului din Hama, nr. inv. 1711 şi nr. inv. 1774.
51
ŞTEFAN 1948, 303-305, Fig. 1-2; DEPPERT-LIPPITZ/MEIER-ARENDT/BABEŞ 1994, 256, nr. 104, MNIR
Inv. 17472.
52
PITARAKIS 2005, Fig. 7-12 şi 14-16.
53
BÉNAZETH 1992, 30, 168 (E 11916/3); STIEGEMANN 2001, 213, nr. II.8; 251, nr. III.28; WAMSER 2004,
100, nr. 134; 122, nr. 157.
54
WALDBAUM 1983, 93, no. 528-533, Pl. 35-36. Vezi şi la PITARAKIS 2005, 13, Fig. 2.
55
PITARAKIS 2005, 13, Fig. 2.
56
Cf. PITARAKIS 2005.
57
ALTAMANN 1904, 199-200, Abb. 30-32.
– 103 –