Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

se arată în reconstrucţia schematică realizată de către J. Bujard (Planşa 2) 22 . Fundul vasului,
uşor bombat, păstrează urmele de prindere a lui cu partea inferioară a peretelui, identice cu
cele de pe pereţii lui (Planşa 4/c,d).
Toarta vaselor analizate de noi era confecţionată, de regulă, din fi er, în formă de S sau
curbată (Planşa 5/7-9). La unele vase toarta era prinsă cu un inel de partea superioară a
gâtului vasului, ca exemplu pot fi aduse descoperirile de la Sadovec, Stara Zagora, Muzeul din
Sofi a. La altele, cum este cazul vasului de la Horgeşti 23 , precum şi al celui de la Uşak, Turcia,
s-au păstrat, sub buză, doar urmele şi locul de prindere al unei astfel de torţi de corpul vasului.
După toate probabilităţile, toarta vasului de la Horgeşti (Planşa 1, 4/a,b) a fost asemănătoare
cu cea a pieselor din colecţia Halûk Perk de la Istanbul 24 , de la Sardis 25 şi Pece, Albania 26 :
partea ei superioară era fi xată cu două nituri de buza vasului (Planşa 5), iar cea inferioară
nu era prinsă de vas, pentru ca să nu se înfi erbânte când vasul era pus pe foc sau când în
el se turna lichid fi erbinte. Meşterii din ţările bazinului de est al Mediteranei utilizează practic
aceleaşi metode de confecţionare a vaselor de aramă până în zilele noastre 27 .
Provenienţă/Analogii
Vasele de metal erau pe larg răspândite în interiorul Bizanţului, unele din ele au ajuns
şi în afara hotarelor lui 28 . O grupă omogenă de vase cilindrice de aramă, similare după
formă, tehnică de lucru etc., constituie un produs larg răspândit în sec. VI-VII în tot arealul
mediteranean 29 , în nordul Africii 30 şi în Asia Mică 31 (Harta 1). Vasul de la Horgeşti, după forma
sa, este asemănător cu alte piese din mediul bizantin, la fel deseori utilizate pentru tezaurizarea
monedelor. Analogă este descoperirea de la mănăstirea Sf. Marthyrius din Ma’ale Adummim,
Israel, unde vasul conţine monede de la Heraclius (612-618) 32 (Planşa 5/6). Un alt exemplar,
cu monede din sec. XI, a fost descoperit la Istanbul 33 (Planşa 5/9).
Cele mai apropiate din punct de vedere geografi c descoperiri de vase de metal similare
cu piesa de la Horgeşti sunt din Bulgaria: un fragment de vas de la Sadovec 34 şi două vase
de la Stara Zagora 35 (Planşa 5/7-8). Exemplarul de la Sadovec, după forma gurii, gâtului şi
a umerilor, este foarte asemănător cu cel de la Horgeşti şi se încadrează de rând cu alte
descoperiri din zona a VIII-a a oraşului vechi (Unterstadt) datând din sec. VI. Un alt vas de metal
provine din cetatea de la Pece, Albania şi datează din sec. VI-VII 36 . Cele mai multe descoperiri
de vase de metal asemănătoare celui de la Horgeşti vin din Anatolia, de la Pergamon, Izmir 37 ,
22
BUJARD 2005, 139, fi g. 5.
23
În cazul de la Horgeşti s-au păstrat două orifi cii pe buza vasului de care a fost prinsă toarta. În unul dintre
orifi cii s-au păstrat urmele unui nit din fi er, restul torţii lipseşte.
24
PITARAKIS 2005, 16, Fig. 5.
25
WALDBAUM 1983, Plate 35, 525.
26
PERZHITA 1990, 219, fi g. 14.
27
PITARAKIS 2005, 23, fi g. 21-22.
28
MUNDELL MANGO 1999, 89.
29
PITARAKIS 2005, 12-13, Fig. 1.
30
JACQUEST/BARATTE 2005, 124, Fig. 2; MUNDELL MANGO 1999, 89.
31
BUJARD 2005.
32
MAGEN 1993, 193; PITARAKIS 2005, 17, Fig. 6.
33
MUNDELL MANGO 1999, 94, fi g. 5.7/G.
34
UENZE 1993, 496, F61; Taf. 141/8.
35
RAEV 1978, 2, Obr. 2/10; ILIEVA/CHOLAKOV 2005, 55, no. 7-8, Fig. 7-8. Depozitul de obiecte de metal de
la Stara Zagora este încadrat cronologic în contextul invaziilor barbare de la fi nele sec. VI – începutul sec. VII.
36
PERZHITA 1990, 219, fi g. 14, Pl. X/2.
37
PITARAKIS 2005, 12, Fig. 1.
– 101 –