Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

UNELE CONCRETIZĂRI PRIVIND VASUL DE METAL DIN TEZAURUL
MONETAR DE LA HORGEŞTI, JUD. BACĂU, ROMÂNIA 1
Sergiu MUSTEAŢĂ
Obiectul cercetării
Vasele bizantine de metal sunt o raritate pentru Evul Mediu Timpuriu în teritoriile din afara
Imperiului Bizantin. De la nordul Dunării Inferioare se cunoaşte un singur vas de metal, din
tezaurul de la Horgeşti, jud. Bacău, şi un fragment, presupus a fi de la un alt vas, descoperit
la Coroieşti, jud. Vaslui 2 .
Tezaurul de la Horgeşti a atras atenţia cercetătorilor mai mult din punct de vedere
numismatic, şi sunt cunoscute un şir de publicaţii privind această descoperire 3 . Referinţă la
vasul în care s-au descoperit monedele a făcut doar V. Căpitanu, în anul 1971, când a fost
publicată, pentru prima dată, descoperirea de la Horgeşti. Vasul a fost parte componentă
a mai multor expoziţii, fi ind prezent şi pe paginile cataloagelor acestora (Planşa 1) 4 . Într-un
studiu recent, F. Curta menţionează expres că vasul de la Horgeşti îşi găseşte analogii în
bazinul mediteranean 5 .
Publicarea lucrărilor colocviului internaţional cu genericul „La vaisselle de bronze
paléobyzantine”, care a avut loc la 14-15 noiembrie 2003 la Paris, ne oferă posibilitatea să
cunoaştem diverse aspecte legate de tipologia şi tehnicile de producere şi distribuire a veselei
de bronz din perioadele antică târzie şi bizantină timpurie 6 . Totodată, apariţia unor studii actuale
la acest subiect ne permite să revenim şi asupra unor descoperiri de la nordul Dunării de Jos
cu noi precizări privind arealul lor geografi c, tipologic şi cronologic.
În 1968, V. Sălăţeanu, locuitor al satului Horgeşti, jud. Bacău, întâmplător a descoperit în
albia râului Răcătău, la cca 150 m est de localitate, dincolo de şoseaua Bacău-Parincea, un
tezaur monetar. Comoara a căzut în apele râului după prăbuşirea malului, înalt de cca 2,0 m.
Muzeografi i de la Bacău au reuşit să recupereze un vas şi un lanţ de metal, 13 bucăţi de tablă
de aramă şi 57 de monede (Tabelul 1) 7 .
Vasul folosit la tezaurizarea monedelor bizantine are corpul tronconic, gâtul cilindric
alungit, buza răsfrântă în exterior şi fundul uşor bombat 8 . Din cauza umidităţii înalte, vasul
s-a oxidat şi avea, la momentul descoperirii, o culoare verde-închis. Astăzi, după restaurare,
vasul are o culoare roşietică, caracteristică cuprului. Vasul are înălţimea de 22 cm, diametrul
1
Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Byzantinische Importe nördlich der Unteren Donau in 5.-6.
Jh.“ în cooperare cu Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt
am Main şi susţinut fi nanciar de Alexander v. Humboldt Stiftung Sonderprogramm für Südosteuropa. Sincere
mulţumiri prof. dr. S. v. Schnurbein, directorului de atunci al RGK, dr. I. Ioniţă şi dr. Al. Popa pentru susţinerea
acordată la realizarea proiectului şi pentru sugestiile extrem de utile în cadrul discuţiilor din perioada vizitei de
cercetare la Frankfurt am Main (iunie-decembrie 2006). Mulţumiri se cuvin şi colegilor de la Complexul Muzeal
„Iulian Antonescu” din Bacău pentru ajutorul acordat la investigarea tezaurului de la Horgeşti.
2
TEODOR 1997, 71-72, nr. 202.
3
TEODOR 1970, 101; CĂPITANU 1971, 254-255, fi g. 1; TEODOR 1978, 24, notele 102-103; BUTNARIU
1986; CHIRIAC 1991; ARTIMON/MITREA 1996; BUTNARIU 1997; TEODOR 1997.
4
POPUŞOI 1995-1996, 201-202, Catalog nr. 976, Pl. XXXIX/796, probabil eroare, deoarece nu corespunde
cu cifra din catalog, care este 976.
5
CURTA 2006, 194, nota 82.
6
Lucrările întrunirii au fost publicate în nr. 13 al revistei internaţionale de istorie şi arheologie (sec. IV-VIII)
Antiquité tardive. Tempel 1969.
7
Se presupune că tezaurul ar fi fost mai mare, având cca 70 monede. CĂPITANU 1971; TEODOR 1978, 23-
24; BUZDUGAN 1973-1974; MITREA 1979, 149.
8
CĂPITANU 1971, 255, fi g. 1; TEODOR 1978, 29.
– 99 –